Roș Pina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Roș Pina
ראש פינה
Case țǎrǎnești în Roș Pina
Case țǎrǎnești în Roș Pina
Stema Roș Pina
Stemă
Roș Pina se află în Israel
{{{alt}}}
Roș Pina
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 32°58′N 35°32′E / 32.967°N 35.533°E / 32.967; 35.53332°58′N 35°32′E / 32.967°N 35.533°E / 32.967; 35.533

Țară Israel Israel
District Nord
Întemeiere 1882

Guvernare
 - Primar Avihud Raski

Suprafață
 - Oraș 17,57  km²

Populație (2009)
 - Oraș 2.600 locuitori
 - Densitate 148,0 loc./km² 

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Site: Sit oficial

Roș Pina (ebraică : ראש פינה „piatră unghiulară”, „piatră din capul unghiului”, (figurat) „bază[1]; grafieri alternative: Rosh Pina, Rosh Pinah) este o localitate din Galileea superioară, în districtul de nord al Israelului. A fost fondată în 1882 de treizeci de familii emigrate din Moinești.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În momentul înființării (în apropierea satului arab Al-Ja'una), localitatea s-a aflat pe teritoriul Imperiului Otoman și a reprezentat prima așezare agricolă din istoria modernă a Israelului.

În anul 1882, după Congresul sionist de la Focșani, 1881, Moșe David Iancovici s-a ocupat de organizarea emigrării a 30 de familii de evrei din Moinești, care își exprimaseră dorința de a-l urma în strmăutarea în Palestina. Împuternicit de aceste familii, Iancovici s-a prezentat la „haham bași” (șef-rabinul Imperiului Otoman) din Constantinopol, rabinul Moșe Halevy, pentru a-i cere sprijinul la obținerea permisului de stabilire în Palestina. Halevy i-a mijlocit o întrevedere cu ministrul Elias, care era totodată medicul sultanului. Ministrul l-a sfătuit pe Iancovici să nu depună cerere oficială, ci să cumpere teren în Palestina cu banii lui, iar el, Elias, s-a oferit să convingă sultanul să scutească emigranții, în primii ani, de plata impozitului.

Iancovici-Șuv a ajuns la Țefat și a început să caute terenuri. În regiunea numită astăzi Rosh Pina a văzut un sat evreiesc părăsit și terenurile sale scoase la vânzare. După trei ani de secetă, în sat rămăseseră doar trei familii. Din regiunea bogată în izvoare se vede culmea înzăpezită a muntelui Hermon. Moșe David Șuv a descris familiilor moineștene regiunea care seamănă cu unele ținuturi românești și a cerut autorizația de achiziționare a terenurilor. Evreii moineșteni l-au delegat pe David Bucșester să vadă și el locul și să ajute la luarea unei decizii. Iancovici și Bucșester au cumpărat pământul, iar familiile de emigranți au plecat în Palestina.

44 de familii, împreună cu familia lui Iancovici, adică David Șuv (căruia o fiică, nou născută, i-a murit pe drum) și familia cumnatului său, Mordechai Bernstein, s-au îmbarcat la Galați pe vaporul Thetis, și anume 22 de familii din Moinești, 10 familii din Bârlad, 8 familii din Galați și o familie din Focșani, în total 228 de suflete.

O parte din familii, îndeosebi cele din Moinești, conduse de David Șuv și Mordechai Bernstein, au ajuns la pamânturile cumpărate și au fondat satul Rosh Pina. Alte familii, în speciale cele din Galați, au fondat mai târziu satul Zihron Ia'akov (astăzi oraș).

Poziția geografică[modificare | modificare sursă]

Coordonate: latitudine 32° 58' nord, longitudine 35° 31' est. Roș Pina se află situată la nord de Lacul Ghenezaret, la circa doi kilometri de orașul Ț'fat (Safed), la 420 metri deasupra nivelului mării. La nord de Roș Pina se află lacul Hula. Până în anii '50, zona era mlăștinoasă. În apropiere, la sud, se află locurile istorice orașul Tiberias și ruinele de la Capernaum (Kfar Nahum). Spre est se întinde regiunea Platoul Golan.

Situația demografică[modificare | modificare sursă]

În 2006, populația era de circa 2500 de locuitori, preponderent evrei. În 1948, populația număra 346 de locuitori.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Psalmi 118:22, Isaia 28:16, Matei 21:42, Marcu 12:10, Luca 20:17, Fapte 4:11