Ricimer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".


Acest articol trebuie pus în formatul standard
Puteţi contribui la îmbunătăţirea conţinutului şi a formei sale.
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.
Această pagină necesită categorizare.
Pagina este insuficient categorizată sau nu a fost inclusă în nicio categorie tematică.

Ricimer Flavius (n. ~405 [1] - d. 18 august 472 [2]), general "barbar" în armata romană, a condus de facto Imperiul Roman de Apus între 456 şi 472 d.Hr. Devenit magister militum, pe vremea lui Avitus, în 456, a fost cel ce l-a detronat, în favoarea lui Maiorian.

Ricimer era fiul pricipelui sueb Rechila şi al unei fiice a regelui vizigot Wallia[2], iar originea barbară şi credinţa ariană l-au împiedicat să aspire la tronul Romei, în schimb şi-a făcut o carieră de succes în armata imperială.

În timpul cat a fost magister militum, a avut autoritatea reală asupra împăraţilor occidentali: Avitus, Maioran, Severus, Anthemius şi Olybrius.

A avut relaţii bune cu Imperiul Roman de Răsărit, iar în timpul împăratului din orient, Leon I, a încercat să organizeze o expediţie comună, antivandală (468[3])) ).

[modifică] Note

  1. ^ Ricimer
  2. ^ a b Flavius Ricimer, römischer Feldherr
  3. ^ (1972) “Lumea antică”, Istoria lumii în date (în română), 49, Bucureşti: Editura Enciclopedică Română.
Unelte personale