Atena clasică

Atena clasică

Ἀθῆναι (greaca veche)

←

508 î.Hr. – 322 î.Hr.

→

Bufnița, simbol al Atenei

Liga de la Delos în glaben, teritoriul atenian în roșu în 431 î.Hr., înainte de Războiul peloponesiac.

Capitală

Atena

Religie

religia în Grecia Antică[*]

Guvernare

Formă de guvernare

democrația ateniană

Istorie

Economie

Monedă

Drahmă grecească

Atena clasică a fost cel mai mare oraș-stat din Grecia antică în perioada clasică.

Atena a fost un factor determinant în evoluția istorică și culturală din aceasta perioadă, prin dezvoltarea unei democrații funcționale și promovarea acestei forme de guvernământ în orașe-stat aliate sau cucerite, alături de realizări culturale deosebite în filosofie, arhitectură, artele plastice și teatrale.

Orașul și regiunea înconjurătorare[modificare | modificare sursă]

Teatrul lui Dionis, unde au fost produse pentru prima dată multe din lucrările lui Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan și alții.

Orașul era centrul vieții religioase, economice, sociale și culturale.

În zona agricolă împrejurătoare (Atica) se cultiva viță de vie și măslini. Regiunea era prea aridă și prea puțin fertilă pentru creșterea cerealelor, care erau importate în principal de pe litoralul Mării Negre.

Asta a făcut necesară organizarea unei flote de comerț și de război, care controla traficul maritim de care depindea orașul-stat. Navigația era limitrofă cu zonele litorale, echipajele preferând să debarce pe uscat în fiecare zi.

Putere militară[modificare | modificare sursă]

Orașul propriu-zis era conectat de portul Pireu prin două ziduri de apărare.

Atena a participat și coordonat alături de Sparta lupta în războaiele medice, dar a intrat în conflict cu Sparta și aliații ei în războiul peloponesiac dupa formarea Ligii de la Delos. Orașul-stat a intrat sub influența macedonienilor după 338 î. Hr.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

The Oxford Classical Dictionary, p. 140 (1948).