Religia în Bulgaria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Bulgaria este în mod tradițional stat creștin de la adoptarea creștinității Constantinopolului, din 865 și, drept urmare, confesiunea dominantă este ortodoxia răsăriteană a Bisericii ortodoxe bulgare. În timpul supremației otomane în Balcani, islamismul s-a stabilit în Bulgaria, în timp ce catolicismul roman își are rădăcinile în țară din perioada medievală, iar protestantismul a ajuns în secolul al XIX-lea.

În ciuda pluralității religiilor, spre deosebire de Balcanii vestici, Bulgaria nu a experimentat nicio confruntare semnificatică între creștinism și islamism(cum a fost cazul în Bosnia, Kosovo, Serbia și Republica Macedoniei în 1990 și 2000). Comunitățile religioase din țară coexistă în pace. Libertatea și egalitatea religioasă sunt incluse în Constituția Bulgariei ca drepuri inalienabile ale fiecărui cetățean.

De fapt, capitala Sofia este cunoscută pentru așa numitul „Triunghi al toleranței religioase”: Biserica Sfânta Nedelya, Moscheea Banya Bashz și Sinagoga Sofia sunt localizate la câțiva metri unele de altele în centrul real al orașului.

Moscheea Bania Başi, secolul al XVII-lea, ultima moschee din Bulgaria
Catedrala romano-catolica Sf. Pavel

Potrivit recensământului bulgar din 2001 privind etnia și religia, cele mai numeroase grupuri religioase din țară sunt:

Grup religios Populație Procentaj
Creștini ortodocși bulgari 6,552,751 82.64%
Musulmani 966,978 12.20%
Creștini romano-catolici 43,811 0.55%
Protestanți 42,308 0.53%
Altele 14,937 0.19%
Atei 283,309 3.57%
Religie nedeclarată 24,807 0.31%
Total 7,928,901 100%

Creștinismul ortodox[modificare | modificare sursă]

De departe religia dominantă în Bulgaria este cea creștin-ortodoxă, proclamată de grupul etnic prevalent, bulgarii, care sunt adepții Bisericii ortodoxe bulgare. Alte biserici ortodoxe reprezentate în țară de minorități sunt Biserica ortodoxă rusă, Biserica ortodoxă ucraineană, Biserica ortodoxa română și Biserica rtodoxă greacă. Bazele creștinismului au fost puse în timpul primului imperiu bulgar, sub conducerea lui Boris I, la mijlocul secolului al IX-lea, deși își are rădăcinile în Balcani , încă din secolul I și de la misiunea Apostolului Paul. Ridicarea Imperiului Bulgar a determinat autocefalia Bisericii ortodoxe bulgare, în 919, devenind astfel prima nouă patriarhie care s-a alăturat pentarhiei inițiale. Biserica ortodoxă bulgară este cea mai veche dintre bisericile slave ortodoxe și a avut o influență considerabilă asupra lumii slave ortodoxe, datorită bogatei activitații literare și culturale din Evul Mediu, precum și datoritită invenției alfabetului chirilic în Bulgaria.

Islamul[modificare | modificare sursă]

Islamul este cea mai cuprinzătoare minoritate religioasă din Bulgaria. Islamul este proclamat de minoritatea turcă, de musulmanii bulgari și de o mare parte a Romei. Primele două sunt concentrate în Rodopi, un masiv situat în sudul Bulagiei, dar sunt prezente în grupuri și în alte regiuni ale țării, de exemplu, turcii din regiunea Ludgorie și pomacii din Rodopi și din câteva sate din nordul Bulgariei.

Islamul a apărut odată cu cucerirea turcilor otomani a Balcanilor în secolele al XIV-lea-, al XV-lea. Importante persoane de origine turcă s-au stabilit în cele mai mari orașe (Plodiv, Sofia, Varna etc), în timp ce țăranii din Anatolia au sosit în Ludgorie și Rodopi. Mulți creștini ortodoxi și paulicieni s-au convertit la islam, deseori fără a fi forțați datorită particularităților sistemului otoman millet, însa câteodată și obligați. După „Eliberarea Bulgariei” din 1878, cei mai mulți dintre musulmani au părăsit Bulgaria, însă alții au ales să rămână.

Astăzi, musulmanii formează majoritatea în provincia Kardzhali și Raygrad(majoritatea turci) și provincia Smolzan(cei mai multi pomaci).

Creștinismul catolic[modificare | modificare sursă]

Catolicismul roman își are rădăcinile în Bulgaria Evului Mediu. A fost răspândit în rândul bulgarilor de către mineri saxoni bulgarizați în nord-vestul Bulgariei(în jurul Chiprovtsi-ului) și de către misionarii aflați printre sectanți paulicieni și bogumili, precum și de negustori regușani în orașele mai mari. Astăzi, mulțimea populației romano-catolice locuiește în provincia Plovdiv, centrată în jurul Rakoviski-ului, precum și în căteva sate din nordul Bulgariei. Bulgarii din Banat sunt o minoritate din România și Serbia care au aderat la catolicismul roman. În afara bulgarilor, printre catolicii romani se află și mulți străini. Biserica bulgară greco-catolică, o biserică cu rit bizantin unificată cu Roma, a fost formată în secolul al 19-lea ca parte a luptei Bisericii bulgare în a contracara influența patriarhului din Constaninopol, și numără 10.000 de membri astăzi.

Creștinismul protestant[modificare | modificare sursă]

Protestantismul, în formele lui diverse, a apărut abia în secolul al XIX-lea datorită misionarilor, cei mai mulți din SUA. Astăzi este o confesiune în ascensiune, numărul de membri dublându-se din 1991 până în 2001. Jumătate din protestantii din Bulgaria sunt nou-convertiți la Roma, în timp ce cealalată jumătate este în majoritatea ei formată din bulgari.

Creștinismul apostolic armean[modificare | modificare sursă]

Majoritatea dintre cei 10.832 armeni din Bulgaria sunt membri ai Bisericii apostolice armene, care are o eparhie în Sofia. Cei mai mulți apostolici armeni locuiesc în Plovdiv, Sofia, Varna sau Burgas.

Iudaism[modificare | modificare sursă]

În ciuda numărului actual restrâns (1.363), populația eveiască a Bulgariei a exercitat o influență culturală remarcabilă asupra țării în trecut și păstrează înca o anumită importanță astăzi. Evreii din Bulgaria sunt concentrați în orașele mai mari, cei mai mulți aflându-se în capitala Sofia.

Libertatea religioasă[modificare | modificare sursă]

Constituția prevede libertatea religiei; totuși, legea interzice practica publică a religiei de grupurile neînregistrate. Constituția desemnează de asemenea creștinismul ortodox răsăritean religia”tradițională”. Au existat plângeri legate de abuzuri sociale sau discriminare bazată pe convingeri sau practici religioase. Discriminarea, hărțuirea sau intoleranța publică generală, în special în mass-media, a unor grupuri religioase au rămas o problemă intermitentă.

Vezi și[modificare | modificare sursă]