Regia Autonomă de Transport Bucureşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Transport
în comun
în Bucureşti
Metrou
M1 · M2 · M3 · M4 
RATB
Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Regia Autonomă de Transport Bucureşti este principala companie de transport public de persoane din Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Transportul de suprafaţă în Bucureşti este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), şi include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie şi o linie de metrou uşor. Reţeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai mare de pe continent şi transportând 2,26 milioane de pasageri pe zi[1] pe cele 116 linii de autobuz, 20 linii de troleibuz şi 25 linii de tramvai (incluzând metroul uşor menţionat). Deoarece sistemul este des utilizat, mijloacele de transport sunt deseori foarte încărcate. Ca şi metroul, sistemul RATB trece printr-o fază de reînnoire, caracterizată de convertirea liniilor de tramvai în linii de metrou uşor şi achiziţionarea de vehicule noi, mai ales pentru autobuze.

Una din principalele probleme cu care se confruntă regia este proporţia mare de călătorii frauduloase. Peste 75% dintre bucureşteni au călătorit fără bilet, conform unui sondaj realizat pe www.ratb.ro, şi peste 98% dintre aceştia „foarte des“.[2]

Cuprins

[modifică] Istorie

Plăcuţe din tramvaile de la începutul secolului XX

Începuturile transportului public în Bucureşti datează din 1871, când este înfiinţată „Societatea Română de Tramvaiuri”, cere exploata tramvaie trase de cai. Pe 9 decembrie 1894 apar şi primele tramvaie electrice, între Obor şi Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km[3].

Autobuz Chevrolet al STB

În 1936, „Societatea Comunală pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în Bucureşti” obţine exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie şi autobuze pentru Bucureşti şi 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziţie 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor şasiuri Renault, Chevrolet şi Henchel[4][5]. După război, numele societăţii este schimbat în "Întreprinderea de Transport Bucureşti" (I.T.B.) şi se înfiinţează prima linie de troleibuz (1949), pe traseul Piaţa Victoriei - Hipodrom[6].

În 1990 „Întreprinderea de Transport Bucureşti” se transformă în „Regia Autonomă de Transport Bucureşti”, prin decizia PMB. Serviciile de taxi şi maxi-taxi sunt desprinse din R.A.T.B.[7]

[modifică] Linii RATB

Harta traseelor RATB şi Metrorex

RATB operează un număr de 161 de trasee de autobuz, troleibuz si tramvai, numerotate după cum urmează:

[modifică] Autobuze

Pentru detalii, vezi: Autobuze în Bucureşti.
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Autobuze din Bucureşti

Sistemul de autobuze al RATB este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din Bucureşti, asigurând 46% din numărul total de călătorii din 2007[8]. De fapt, reclamele RATB spun că nimeni nu poate fi mai departe de cinci minute pe jos de la o staţie de autobuz[necesită citare]. Parcul de autobuze era de 1290 bucăţi la sfârşitul anului 2007, majoritatea fiind Mercedes Citaro.

În martie 2009 există un total de 116 linii urbane şi preorăşeneşti[9].

Autobuz Mercedes Citaro O 530 2 pe linia 105

Autobuz DAF Castrosua pe linia-navetă 634

Autobuz DAF Elvo/Elbo pe linia 131

Autobuz Ikarus 260 pe linia 268

[modifică] Tramvaie

Pentru detalii, vezi: Tramvaie în Bucureşti.
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Tramvaie din Bucureşti

În aprilie 2009, în Bucureşti existau 25 de linii de tramvai în funcţiune[10]. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie Tatra T4R, V2A, V2A-2S, V3A-H, V3A-93M, V3A-93, V3A-93-CH-PPC, V3A-2S-93, V3A-93-PPC, Bucur 1, dar şi diverse vagoane utilitare şi istorice.[11]

În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea reţelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut şi termenul „Metrou Uşor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea maşinilor, permiţând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare şi să facă opriri doar în staţii. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară şi introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranţa şi confortul călătorilor.

La începutul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitaţie pentru achiziţionarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanţi nu a îndeplinit condiţiile impuse de cumpărător[12].


Coadă de tramvaie

Tramvai ŞCOALA

Tramvai-utilitar EP-V3A S04 aparţinând Depoului RATB Alexandria

Tramvai tip V3A-A3 (93M modernizate de FAUR S.A.), în schema originală (roz)

[modifică] Troleibuze

Pentru detalii, vezi: Troleibuze în Bucureşti.

Prima linie de troleibuz din Bucureşti a fost inaugurată după cel de-al doilea război mondial, folosind troleibuze din URSS[13]. Traseul pe care aceasta circula era Piaţa Victoriei - Hipodrom. În aprilie 2009 există 20 linii de troleibuze[14] deservite de patru depouri de troleibuze (în ordinea alfabetică): Berceni, Bucureştii Noi, Bujoreni, Vatra Luminoasă.

[modifică] Vehicule

RATB beneficiază de aproximativ 300 de troleibuze, împărţite în trei mărci: Astra/Ikarus (model 415 T), Astra/Irisbus (model Citelis), şi Rocar (model 412 EA - Rocar deSimon, 512 E şi 812 EA - Rocar Autodromo).

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Troleibuze din Bucureşti

[modifică] Astra Irisbus

Troleibuz Irisbus-Citelis aparţinând Depoului Bujoreni.


[modifică] Astra Ikarus 415 T

Troleibuz Ikarus pe linia 70

[modifică] Rocar 412 E

Troleibuz Rocar E-412 (Rocar de Simon) #7454 pe linia 66.

[modifică] Rocar 512 E

Troleibuz Rocar E512 pe linia 90

[modifică] Rocar Autodromo 812 EA

Troleibuz Rocar E-812 (Rocar Autodromo) #7460 pe linia 91.

812 EA a fost primul troleibuz RATB low-floor (LF) şi singurul de acest tip de provenienţă românească. A fost produs în 1998 la uzina ROCAR, fiind folosită o caroserie de la Autodromo Italia.

[modifică] Modele istorice

[modifică] Dac 112E

[modifică] Dac 117EA

[modifică] Saurer 5 DUK A

Saurer 5 DUK A

Troleibuz Ikarus pe linia 90

Troleibuz Rocar pe linia 62

Troleibuz în faţa Casei Radio

[modifică] Bilete şi abonamente

Bilet de tramvai din 1913

Utilizarea reţelei de transport a RATB se face pe baza unor bilete de hârtie sau cartele magnetice. Biletele sunt validate prin găurire, modelul găurilor fiind specific fiecărui mijloc de transport. Preţul unui bilet este de 1,3 lei pentru liniile urbane, 1,5 lei pentru liniile preorăşeneşti mai scurte de 20 km şi de 2,5 lei pentru liniile preorăşeneşti mai mari de 20 km[15].

Cartelele magnetice, cunoscute sub denumirea comercială "Card Activ", folosesc tehnologia RFID şi sunt folosite în general pentru abonamente.

[modifică] Note

  1. ^ Numărul de călători ai RATB
  2. ^ http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838409/Bucurestenii-75-sunt-blatisti-pe-RATB/
  3. ^ Cebuc, Alexandru (1962). Din istoria transportului de calatori in Bucuresti, pg. 127. http://carti.tramclub.org/02/
  4. ^ http://www.ratb.ro/index.php?page=meniu&id_rubrica_meniu=13
  5. ^ http://tyt-eu.net/romanesc.html
  6. ^ Cebuc, Alexandru (1962). Din istoria transportului de calatori in Bucuresti, pg. 195. http://carti.tramclub.org/02/
  7. ^ http://www.ratb.ro/index.php?page=meniu&id_rubrica_meniu=13
  8. ^ http://www.ratb.ro/index.php?page=stats&id_rubrica=8
  9. ^ Lista traseelor de autobuz pe situl RATB
  10. ^ Lista traseelor de tramvai pe situl RATB
  11. ^ http://forum.transira.ro/viewtopic.php?t=1653
  12. ^ http://stiri.kappa.ro/social/tramvaie-noi-pentru-bucuresti/stire_117232.html
  13. ^ Cebuc, Alexandru (1962). Din istoria transportului de calatori in Bucuresti, pg. 195. http://carti.tramclub.org/02/
  14. ^ Lista traseelor de troleibuz pe situl RATB
  15. ^ Tarife RATB

[modifică] Legături externe

[modifică] Poze

[modifică] Trasee

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Regia_Autonom%C4%83_de_Transport_Bucure%C5%9Fti
Unelte personale
În alte limbi