Regele-vrăjitor din Angmar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Regele-Vrajitor din Angmar cunoscut ca si Stapanul Nazgûl-ilor, sau Cǎpitanul Întunecat, este un personaj al tărǎmului fictiv Pǎmantul de Mijloc al lui J.R.R Tolkien. In romanul lui Tolkien Stǎpanul Inelelor, el este capetenia Nazgûl-ilor (Duhurile Inelelor), cei mai importanti servitori ai lui Sauron. Numele sau nu este dezvaluit in nicio scriere de-a lui Tolkien, nici numele celorlalti, in afara de Khamûl.

In contextul legendariumului lui Tolkien, Regele-vrajitor (Witch-king) a fost initial un mare rege al oamenilor.

În manuscrisul notelor sale pentru traducători Tolkien a declarat că numele Regelui-Vrǎjitor și alte date nu au fost ǐnregistrate, dar ca el a fost probabil descendent al Númenórenilor. In al Doilea Ev, Inelele Puterii au fost fǎurite de catre elfii din Eregion sub instructiunile lui Sauron, iar noua din ele au fost acordate celor mai puternici regi ai oamenilor de pe vremea aceea; unul din ei fiind Regele-vrajitor. Inelele le-au dat o putere imensa, fācǎndu-i nemuritori, dar in cele din urma i-au corupt, transformandu-i in niste strigoi Nazgûli ingrozitori. Regele-vrajitor a devenit liderul lor.

Stapanul Nazgûlilor l-a servit pe Sauron ca si secundul lui timp de 1,000 de ani. A luptat si in razboiul impotriva Ultimei Aliante Intre Elfi si Oameni. Cand Sauron a fost infrant de catre Alianta, cei noua Nazgûli "s-au retras in umbrǎ".

Dupa un mileniu, in Al Treilea Ev, Sauron a reaparut ca 'Necromantul' la Dol Guldur, in sudul Codrului Intunecat. Pe vremea aceea, Regele-vrajitor a aparut mai intai in Angmar, un tinut in nordul indepartat. El a cucerit repede Angmarul si a declarat razboi celor trei regate ale Arnorului (Arthedain, Rhudaur, si Cardolan); pentru Sauron, vazand ca tinutul Gondor ramane puternic, a căutat să valorifice pe disensiune intre regatele din nord.

Rhudaur a fost curand compromis, puterea acolo fiind cucerita de Oamenii-dealului aliati cu Angmar. Argeleb I din Arthedain a fortificat granita cu Rhudaur de-a lungul Dealurilor Vremii, dar a fost ucis in lupta cu Angmar si Rhudaur.

Regele-vrajitor a invadat apoi Cardolan. Regele Arveleg I din Arthedain a fost ucis aparand Țancul Vremii, dar palantír-ul a fost salvat si dus in Fornost. Ultimul Print al Cardolanului a fost omorat, si Dúnedainii ramasi din Rhudaur au fost omorati si ei, sau alungati. Mai tarziu, Marea Ciuma a distrus si restul de Dúnedaini din Cardolan, si spiritele rele din Rhudaur si Angmar au infestat movilele de inmormantare din Gruiurile-gorgane. Doar Arthedain a rǎmas să țina piept Regelui-vrajitor (deși, deseori cu ajutor din Lindon, sau din Vǎlceaua Despicată). Araval a avut o victorie asupra Angmarului, cǎutǎnd sa recâștige Cardolanul, dar strigoii au ingrozit pe oricine a trecut prin Gruiurile-gorgane.

În cele din urmă, după cum a devenit evident că Angmar pregătește inca o lovitura, Arvedui a cerut ajutorul Regelui Ëarnil al II-lea din Gondor. Dar inainte ca ajutorul sa soseasca, Angmarul invadase deja Arthedainul. Arvedui a fugit spre nord doar pentru a se ineca in Golful Inghetat, cand nava de salvare din Lindon a esuat.

Curand, Printul Eärnur din Gondor a ancorat in porturile din Mithlond, conducand o oaste din Gondor. Armata sa s-a alaturat elfilor din Lindon si Dúnedainilor din nord ramasi, si au inaintat spre Regele-vrajitor.

Pe campiile din vestul Fornostului, armata lui Eärnur s-a intalnit cu armata Angmarului, care a fost fortata sa se retraga spre Fornost. Cum armata sa a fost redirectionata, Regele-vrajitor a fugit spre Carn-dûm din Angmar; dar Eärnur si Glorfindel, cu intariri din Valceaua Despicata au urmarit armata care se retragea si apoi au invins-o in totalitate. Regele-vrăjitor a fugit în întuneric. Eärnur a încercat să-l urmeze, dar Glorfindel l-a oprit pe prinț și a proorocit:

Nu-l urmări! N-o sǎ se intoarca pe tǎrâmurile astea. Departe însă este sfârșitul lui, și nu de mână de om el va cădea.

Legături externe[modificare | modificare sursă]