Regalianus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Regalianus
Uzurpator roman
Antoninianus-Dryantilla-RIC 0002.jpg
Antoninianus (monede) emise de către soția lui Regalianus, Sulpicia Dryantilla, care este afișată aici ca Augusta[1]
Domnie 21 Iunie 258-268
Nume complet P. C. Regalianus
Decedat 268
Predecesor Gallienus
Succesor Gallienus
Căsătorit cu Sulpicia Dryantilla (descendență senatorială).[2]

P. C (assius?) Regalianus (a murit în 268) a fost un general de origine dacă[3] și uzurpator roman împotriva lui Gallienus.[3]

Istoria[modificare | modificare sursă]

Principala sursă de informații este nesigura Istoria Augustă. Alte surse sunt Eutropius (care-l numește „Trebellianus”), Aurelius Victor și epitomele (manual rezumativ de istorie[4]) care-l numesc „Regillianus”. Despre originea sa, Triginta Tyranni spune că a fost un dac, o rudă a lui Decebal.[5] El a avut, probabil, rang senatorial.

După înfrângerea și capturarea împăratului Valerian în partea de est (260), populațiile de la frontieră s-au simțit nesigure, și și-au ales proprii împărați pentru a avea garanția că au lideri împotriva amenințării străinilor.[6] Populația și armata din provincia Pannonia l-au ales ca împărat pe Ingenuus, dar împăratul legal, Gallienus, l-a învins pe uzurpator.[7]

Gallienus s-a mutat în Italia, totuși, pentru a se ocupa de o invazie a alemanilor. Populația locală, care se confrunta cu amenințarea sarmaților, l-a ales împărat pe Regalianus,[8] care a ridicat-o pe soția sa Sulpicia Dryantilla la rangul de Augusta pentru a-și întări poziția sa. Regalianus a luptat cu curaj împotriva sarmaților.[6] După victoria sa, el a fost ucis de o coaliție formată din propriul său popor și roxolani.[6]

Câteva anecdote care fac referire la Regalianus au supraviețuit, în schița biografică succintă care apare în Triginta Tyranni în Historia Augusta: este indicat, de exemplu, că el a fost ridicat la tron din cauza numelui său (Regalianus, „regal” sau „împărătesc”); atunci când soldații lui au auzit această glumă l-au salutat pe Regalianus ca împărat al lor.[9]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Morris, John, Arnold Hugh Martin Jones and John Robert Martindale, The prosopography of the later Roman Empire, Cambridge University Press, 1992, ISBN 0521072336, p. 273
  • Leadbetter, William, "Regalianus (260 A.D.)", De Imperatoribus Romanis, 1998
  • Jones, A.H.M., Martindale, J.R. The Prosopography of the Later Roman Empire, Vol. I: AD260-395, Cambridge University Press, 1971
  • Canduci, Alexander (2010). Triumph & Tragedy: The Rise and Fall of Rome's Immortal Emperors. Pier 9. ISBN 978-1741965988. 
  • Clinton, Henry Fynes. Fasti Romani: Appendix. From the death of Augustus to the death of Heraclius (1850)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Toate monedele cu Regalianus și Dryantilla sunt compuse din monede antoninianus bătute peste alte monede, cea mai mare parte din timpul domniei lui Septimius Severus, Alexandru Sever și Maximian. Singura monetărie care putea emite monede pentru Regalianus a fost Monetăria Carnuntum în Pannonia (astăzi Austria); cele mai multe monede au fost găsite într-o zonă mică în jurul aceluiași oraș, fiind o mărturie pentru o mică răspândire a rebeliunii.
  2. ^ Morris, John, Arnold Hugh Martin Jones and John Robert Martindale, The prosopography of the later Roman Empire, Cambridge University Press, 1992, ISBN 0521072336, p. 273
  3. ^ a b John Yonge Akerman (1834). A descriptive catalogue of rare and unedited Roman coins:from the earliest period of the Roman coinage, to the extinction of the empire under Constantinus Paleologos. p. 80. http://books.google.com/?id=z-NCAAAAIAAJ&pg=PA80&dq=Regalianus#v=onepage&q=Regalianus&f=false 
  4. ^ DEX - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a III-a, 2009, revăzută și adăugită)
  5. ^ Historia Augusta, Tyranni Triginta, 10:8
  6. ^ a b c Ingenuus (260 A.D.)”. roman-emperors.org. http://www.roman-emperors.org/ingen.htm. Accesat la 26 august 2011. 
  7. ^ Jones, pg. 457
  8. ^ Canduci, pg. 85
  9. ^ Historia Augusta, Tyranni Triginta, 10:6

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Regalianus