Rebeca (personaj biblic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rebeca la fântână
pictură de Giovanni Battista Tiepolo

Rebeca (în limba ebraică רִבְקָה, transliterat Riḇqāh, adică Rivca) este un personaj biblic. A fost sora lui Laban și fiica lui Betuel, deci nepoata lui Nahor, fratele lui Avraam. A devenit soția lui Isac și mama lui Iacob și Esau. S-a căsătorit la vârsta de trei ani, conform lui Rași, care a calculat această vârstă în baza vârstelor menționate în Vechiul Testament.

Sara, care i-a dat naștere lui Isaac la vârsta de 90 ani, a murit imediat după ce Avraam a încercat să-l sacrifice pe Isaac, ea fiind atunci în vârstă de 127 ani, ceea ce înseamnă că Isaac avea pe atunci în jur de 37 ani. Știrea despre nașterea Rebecăi a ajuns la Avraam imediat după acest eveniment.[1] Isaac era în vârstă de 40 de ani când s-a căsătorit cu Rebeca,[2] ceea ce înseamnă ca Rebeca era în vârstă de trei ani atunci când s-a căsătorit. Alți evrei consideră că la căsătoria lor Isaac era în vârstă de 54 de ani, iar Rebeca în vârstă de 39 de ani.[3]

Note[modificare | modificare sursă]