- Pentru mai multe sensuri ale utilizării numelui, vedeți Cimișlia (dezambiguizare).
Raionul Cimișlia este un raion în Republica Moldova. Capitala sa este Cimișlia.
Localitatea Cimișlia intră în istoria scrisă a Moldovei încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Prima mențiune este din 4 iulie 1620 (a se vedea referințele din lucrările istoricianului contemporan Vladimir Nicu): aici s-au așezat tătarii, care, devenind majoritari, îi schimbă denumirea în Cimișlia - cuvânt tătăresc ce ar fi însemnat bogăție. Preotul Iacob Iusipescu, care a făcut prima încercare de a scrie și de a publica istoria Cimișliei în anul 1874, explica:Lia este un cuvânt turcesc de fată, iar Cimiș este numele dat constructorilor și zidarilor în acea vreme chiar dacă aici locuiau moldoveni și tătari împreună, nu au fost niciodată conflicte. La temelia denumirii asezării mai sta și o minunată legendă de dragoste: Vatră de peste 380 de ani, Cimișlia își toarce firul descălecatului de la o minunată legendă de dragoste a doi tineri: Cimiș si Lia. Demult, tare demult ei locuiau în două sate megieșe, Cogîlnic și Recea. În zorii unei zile băiatul a ieșit în câmp cu plugul, iar fata cu o desagă de boabe aurii. Flacăul tragea brazdă adâncă, iar fata arunca boabele în pământul roditor. Și din ziua aceea încolți dragostea lor. Și așa de gingaș și de curat se iubeau încât, pe unde treceau, izvoarele murmurau, câmpiile înverzeau, florile înfloreau. Și doar părintii s-au pus împotriva dragostei lor. Atunci cei doi îndrăgostiți într-o Luni dimineața au plecat de-acasa, luând cu ei un plug și o desagă cu grâu. Și acolo unde "...dealurile greoaie pâna-n cer urcară, și lasau înghesuite în cântări...", ei au tras brazde noi, au arat și semănat pâna a înserat. Marți un izvor din inima pământului au desfăcut. Miercuri o roată de lut au călcat. Joi ei casă au inalțat. Vineri tot la ea au lucrat. Sâmbată s-au cununat și nuntă au jucat și au avut: "...nuntași brazi și paltinași, preoți munții mari, păsări - lautari...". și abia Duminică s-au odihnit în voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se așeza pe această vatră binecuvântată, spunându-le părinților și neamurilor, că se duc la Cimiș si Lia, Cimișlia De fapt realitatea a fost cu mult mai crudă cu localnicii. Deși în 1827, Cimișlia a devenit centru administrativ, mulți din locuitori au murit din cauza ciumei și a fost nevoie de un cimitir special în partea sud-estică a localității. Situat în stepa Bugeacului, pe râulețul Cogilnic, orășelul a avut de suferit adesea și din urma secetei ce se abatea în zonă. Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa "Descrierea Moldovei", referindu-se la acest râu, afirma: Cogilnic se poate spune că n-are de loc izvoare, ci numai se umple în urma ploilor de toamnă și doar atunci se poate numi râuleț, toată vara stă secat. Și cu parere de râu această descriere corespunde și zilelor noastre. În anul 1840 localitatea primește statut de târg. 1844 aici se deschide prima școală, în 1885 spitalul de zemstvă (un medic și un felcer). În perioada interbelică (1918-1940), Cimișlia face parte din județul Tighina, mai apoi, sub conducerea Imperiului Sovietic devine centru raional ceea ce este și în prezent.
Diviziuni administrative [modificare]
Raionul Cimișlia are 39 localități dintre care: 1 oraș, 22 comune și 16 sate.
- Cimișlia
- Bogdanovca Nouă
- Bogdanovca Veche
- Dimitrovca
Ivan Veverița - Presedinte al Raionului Cimislia
- ^ http://www.acsa.md/public/publications/434179_md_49.doc
- ^ „Date statistice referitor la componența Registrului de stat al populației în profil administrativ-teritorial (starea la 1 martie 2011)”. http://www.registru.md/stat1_md/. Accesat la 17 martie 2011.
- ^ Coduri postale in Republica Moldova: Cimișlia. Accesat la 17 martie 2011.
- ^ Prefixe telefonice ale raioanelor Republicii Moldova. Accesat la 17 martie 2011.
