Raionul Herța

Pentru alte sensuri, vedeți Herța (dezambiguizare).

Raionul Herța

Герцаївський район

— Raion —

Drapel

Stemă

Raionul Herța

Raionul Herța (Regiunea Cernăuți)

Poziția geografică

Raionul Herța

Raionul Herța (Ucraina)

Poziția geografică

Coordonate: 48°08′40″N 26°12′10″E / 48.14444444°N 26.20277778°E

Atestare

1991

Reședință

Herța

Suprafață

- Total

316 km²

Populație (2015)^[1]

- Total

▲32.921 locuitori

- Densitate

104,2 loc./km²

Prezență online

site web oficial

Poziționarea raionului

Herța (în ucraineană Герцаївський район) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Herța. A fost înființat la 1 octombrie 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene, apoi desființat în decembrie 1962 și reînființat la 6 decembrie 1991, fiind inclus în Ucraina independentă. A fost desființat în 2020, iar teritoriul său a fost inclus în componența raionului Cernăuți.

Acest raion avea o suprafață de 308,7 km² și 32.316 locuitori (2001) ^[2], în mare majoritate de naționalitate români. Din componența raionului făcea parte orașul Herța și 13 comune rurale.

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din

Ținutul Herța - majoritatea localităților raionului au făcut parte din fostul județ Dorohoi, și din
Bucovina - având localități din 2 județe ale Regatului României: Cernăuți (comunele Ostrița și Țureni și satul Mamornița) și Rădăuți (comuna Poieni).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Raionul Herța este situat în partea de sud-est a regiunii Cernăuți, pe malul drept al râului Prut. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu municipiul Cernăuți și cu raionul Noua Suliță, în partea de vest cu raionul Adâncata, în partea de est cu raionul Noua Suliță și în partea de sud cu județul Botoșani din România.

Raionul Herța este frontieră de stat cu România, aici funcționând un punct de trecere a frontierei în/din România:

Probotești – Racovăț – punct de trecere simplificată cu specific auto și pietonal numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră. A fost deschis traficului internațional din anul 1989.

Solurile raionului sunt format în principal din cernoziomuri.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriul actual al raionului Herța a făcut parte din Principatul Moldovei de la fondarea sa în secolul al XIV-lea. După Unirea Moldovei cu Țara Românească la 24 ianuarie 1859 a devenit parte a României, care și-a câștigat oficial independența în 1877. A făcut parte din județul interbelic Dorohoi.

Ținutul Herța a fost ocupat de către Uniunea Sovietică în iunie 1940, după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov cu Germania nazistă. Raionul Herța a fost înființat la data de 1 octombrie 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Revenit pentru o scurtă perioadă în cadrul României între anii 1941-1944, el a fost din nou ocupat de către armata sovietică în 1944.

Raionul Herța a fost desființat în decembrie 1962, iar teritoriul său a fost înclus în raionul Adâncata. În decembrie 1991, ca urmare a Hotărârii Radei Supreme a Ucrainei nr. 1942/6 decembrie 1991, raionul Herța a fost reînființat ca parte din Ucraina independentă.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Numărul populației la 1 ianuarie[modificare | modificare sursă]

2013	2014	2015
▲32.604	▲32.762	▲32.921

Sursă:^[3]

Structura etnolingvistică[modificare | modificare sursă]

Componența lingvistică a raionului Herța

Română (93,82%)

Ucraineană (4,83%)

Rusă (1,21%)

Alte limbi (0,06%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Herța era vorbitoare de română (93,82%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (4,83%) și rusă (1,21%).^[4]

Componența etnică a populației
Raionului Herța

Români (93,79%)

Ucraineni (5%)

Ruși (0,93%)

Alte etnii (0,28%)

La recensământul din 1989, raionul Herța avea 29.611 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Herța era de 32.316 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

Români - 30.310 (93,79%)

(inclusiv Moldoveni - 756 (2,34%))

Ucraineni - 1.616 (5,00%)
Ruși - 299 (0,93%)
Alții - 91 (0,28%) ^[5].

De asemenea, 6,40% din populația raionului locuia în așezări urbane (2.068 locuitori) și 93,60% în așezări rurale (30.248 locuitori).

Cele mai populate localități sunt orașul Herța - 2.101 locuitori și satele Ostrița - 3.686, Horbova - 2.969 și Târnauca - 2.852.

Comunitatea românească din raion[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Herța erau majoritari în totalitatea localităților din raion, cu excepția satului Mamornița, unde românii reprezentau doar 7,66% din populație ^[6].

Economie[modificare | modificare sursă]

În raionul Herța funcționează 5 întreprinderi industriale, specializate în principal pe procesarea produselor agro-alimentare.

Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 15 societăți agricole.

Învățământ și cultură[modificare | modificare sursă]

În raionul Herța există 32 de instituții de învățământ, dintre care 30 școli de limbă română și 2 școli de limbă ucraineană (în Herța și Mamornița). Ființează aici 23 cămine culturale, 25 biblioteci, 2 școli de muzică pntru copii, o școală de arte și 18 săli de cinema.

De asemenea, funcționează aici un spital raional cu o capacitate de 120 paturi, 1 spital rural cu 9 paturi, 3 clinici medicale și 14 cabinete medicale ^[7].

Localități[modificare | modificare sursă]

Raionul Herța este compus din:

1 oraș - Herța - reședința administrativă

Orașe și așezări de tip urbane
Nume					Locuitori
română	ucraineană		rusă
	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Herța	Герца	Herța	Герца	Gherța	2.101

23 sate ^[8], dintre care:
- 13 comune sau selsoviete astfel:

Comune
Nume					Locuitori
română	ucraineană		rusă
română	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Buda Mare	Велика Буда	Velika Buda	Велика Буда	Velika Buda	1.291
Culiceni	Куликівка	Kulikivka	Куликовка	Kulikovka	731
Godinești	Годинівка	Hodinivka	Годиновка	Godinovka	1.261
Horbova	Горбова, Синігеу	Horbova	Горбова	Gorbova	2.969
Hreațca	Хряцька	Hriațka	Хряцкая	Hriațkaia	1.992
Lunca	Лунка	Lunka	Лунка	Lunka	588
Mihoreni (Petrașivca)	Петрашівка	Petrașivka	Петрашовка	Petrașovka	2.008
Mogoșești	Байраки	Bairaki	Байраки	Bairaki	1.868
Molnița	Молниця	Molniția	Молница	Molnița	1.813
Ostrița	Остриця	Ostriția	Острица	Ostrița	3.686
Poieni (Poieni-Bucovina, Puieni)	Буківка	Bukivka	Буковка	Bukovka	929
Târnauca	Тернавка	Ternavka	Тернавка	Ternavka	2.852
Țureni	Цурень	Țureni	Цурень	Țuren	946

- 10 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:

Sate
Nume					Locuitori	Comuna
română	ucraineană		rusă
română	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusesască	transliterare
Bănceni	Банчени	Banceni	Банчены	Bancenî	847	Horbova
Becești	Підвальне	Pidvalne	Подвальное	Podvalnoe	730	Mogoșești
Buda Mică	Мала Буда	Mala Buda	Малая Буда	Malaia Buda	577	Buda Mare
Lucovița (Lucovița Moldovenească)	Луковиця	Lukoviția	Луковиця	Lukovițiia	610	Godinești
Mamornița (Mamornița Ucraineană)	Маморниця	Mamorniția	Маморница	Mamornița	494	Țureni
Movila	Могилівка	Mohilivka	Могилевка	Moghivelka	685	Lunca
Pasat	Круп'янське	Krupianske	Крупянское	Krupianskoe	751	Buda Mare
Pilipăuți, (Satul Mare)	Великосілля	Velikosillia	Великоселье	Velikoselie	1.019	Lunca
Probotești	Дяківці	Diakivți	Дьяковцы	Diakovțî	1.203	Târnauca
Vama	Радгоспівка	Radhospivka	Радгосповка	Radgospovka	436	Țureni

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica "Sf. Spiridon" din Herța - construită din cărămidă în perioada 1798-1807 din inițiativa familiei Holban, cu un turn clopotniță deasupra pridvorului
Conacul pictorului român Arthur Verona (1867-1946) din Herța - unde a fost amenajat un muzeu
Bustul scriitorului român Gheorghe Asachi (1788-1869) din Herța - construit din bronz și amplasat în parcul orașului
Biserica "Ștefan cel Mare" din Movila
- construită în anul 1440, aflată din anul 2007 în restaurare ^[9]
Biserica de lemn din Becești - construită în anul 1561 ^[10]
Biserica de lemn din Mihoreni - construită în anul 1663; are și o clopotniță de lemn ^[11]
Biserica de lemn din Lucovița - construită în anul 1757 ^[12]
Biserica "Nașterea Domnului" din Lunca - construită în anul 1767 ^[13]
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (Uspenia) din Lunca - construită în secolul al XVII-lea ^[14]
Biserica de lemn din Poieni - construită în anul 1811 ^[15]^[16]
Biserica de lemn din Godinești - construită în secolul al XIX-lea; are și o clopotniță de lemn ^[17]
Mănăstirea Bănceni

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
^ Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
^ uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
^ Raionul Herța Arhivat în 22 aprilie 2010, la Wayback Machine. - site oficial uc
^ „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la 31 iulie 2009. Accesat în 10 iunie 2009.
^ „Biserica "Ștefan cel Mare" din Lunca”. Arhivat din original la 13 iunie 2015. Accesat în 12 iunie 2009.
^ Biserica de lemn din Becești
^ Biserica de lemn din Mihoreni
^ Biserica de lemn din Lucovița
^ Biserica "Nașterea Domnului" din Lunca^{[nefuncțională]}
^ Biserica Uspenia din Lunca^{[nefuncțională]}
^ Biserica de lemn din Poieni
^ Biserica de lemn din Poieni - foto^{[nefuncțională]}
^ „Biserica de lemn din Godinești”. Arhivat din original la 20 septembrie 2020. Accesat în 12 iunie 2009.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

uc Raionul Herța Arhivat în 25 februarie 2006, la Wayback Machine. - site oficial
uc Situl Radei Supreme a Ucrainei - Diviziunile administrative ale Raionului Herța
O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina

[1] uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua

[2] Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane

[estimare-3] uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua

[populatie_ucraina_2001-4] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[nac-5] Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.

[6] Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)

[7] Raionul Herța Arhivat în 22 aprilie 2010, la Wayback Machine. - site oficial uc

[8] „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la 31 iulie 2009. Accesat în 10 iunie 2009.

[9] „Biserica "Ștefan cel Mare" din Lunca”. Arhivat din original la 13 iunie 2015. Accesat în 12 iunie 2009.

[10] Biserica de lemn din Becești

[11] Biserica de lemn din Mihoreni

[12] Biserica de lemn din Lucovița

[13] Biserica "Nașterea Domnului" din Lunca^{[nefuncțională]}

[14] Biserica Uspenia din Lunca^{[nefuncțională]}

[15] Biserica de lemn din Poieni

[16] Biserica de lemn din Poieni - foto^{[nefuncțională]}

[17] „Biserica de lemn din Godinești”. Arhivat din original la 20 septembrie 2020. Accesat în 12 iunie 2009.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]