Radu Șerban (domnitor)
Radu Șerban a fost un domn al Țării Românești între august 1602 și decembrie 1610 și între iunie 1611 - septembrie 1611, pretins nepot al lui Neagoe Basarab. Mare dregător în timpul domniei lui Mihai Viteazul și continuator a politicii lui de independență a Țării Românești
Ca boier, Radu Șerban avea curtea în satul Coiani (azi Mironești, pe malul Argeșului, la sud de București). Pe moșia moștenită la Comana a reclădit în 1588 mănăstirea Comana. A ajuns la tron cu sprijinul marilor boieri Preda și Radu Buzescu, care, bucurându-se de o mare autoritate politică și militară, i-au tutelat domnia. Bun militar, Radu Șerban a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a țării de sub turci și de apropiere de Habsburgi. A avut lupte cu turcii, tătarii și cu principii maghiari din Transilvania, Moise Székely și Gabriel Bathory, care erau sprijiniți de Poarta Otomană. În 1602, după abdicarea lui Sigismund Bathory în Transilvania, ajunge la putere sprijinit de turci, Moise Szekely, care poartă lupte cu generalul imperial (habsurgic) Basta. Acesta, aflat în dificultate la Gherla, cere ajutor Domnului Țării Românești. Radu Șerban intră în Transilvania cu o armată de 10.000 de oameni și-l înfrânge pe principele maghiar transilvan în două bătălii, lângă Brașov (1603), unde Szekely piere în lupte. În 1611, detronat în 1610 de principele transilvan Gabriel Bathory, Radu Șerban cu sprijinul lui Constantin Movilă (Domn al Moldovei) poartă lupte cu Bathory și-l înfrânge la Sânpetru, lângă Brașov. Dar reajuns pe tron, Radu Șerban va domni de astă dată scurt (doar 2 luni), fiind înlocuit de turci, care intră în Țara Românească, aducând ca domn pe Radu Mihnea.
În timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Mănăstirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna. [1]
Ajuns domnitor, Radu Șerban, a preferat Târgoviște ca cetate de scaun dar nu a neglijat nici Bucureștiul, [2] unde a construit podul Șerban Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, astăzi în Parcul Carol I. [3]
Note[modificare]
Bibliografie[modificare]
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
- "Dicționar biografic de istorie a României", ISBN 978 973 7839 39 8, 2008
