Radu Şerban

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Radu Şerban a fost un domn al Ţării Româneşti între august 1602 şi decembrie 1610 şi între iunie 1611 - septembrie 1611, pretins nepot al lui Neagoe Basarab. Ca boier, Radu Şerban avea curtea în satul Coiani (azi Mironeşti, pe malul Argeşului, la sud de Bucureşti). Pe moşia moştenită la Comana a reclădit în 1588 mănăstirea Comana. A ajuns la tron cu sprijinul marilor boieri Preda şi Radu Buzescu, care, bucurându-se de o mare autoritate politică şi militară, i-au tutelat domnia. Bun militar, Radu Şerban a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a ţării de sub turci şi de apropiere de Habsburgi. A avut lupte cu turcii, tătarii şi cu principii Transilvaniei, Moise Szekely şi Gabriel Bathory, sprijiniţi de Poarta Otomană, pe care i-a înfrânt în două bătălii, lângă Braşov (1603 şi 1611). A fost înlăturat de la domnie de Radu Mihnea, cu ajutor turcesc.

În timpul domniei sale s-a ridicat Mănăstirea Cernica.

[modifică] Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964
Unelte personale
În alte limbi