Radiaţia cosmică de fond
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Această pagină ar putea fi mutată. Conţinutul integral sau parţial al acestei pagini ar trebui mutat la pagina „Radiaţie cosmică de fond” |
Radiaţia cosmică de fond este o formă de radiaţie electromagnetică care se găseşte peste tot în Univers. Are temperatura de 2,725 K şi frecvenţa de 160,4 GHz ce corespunde unei lungimi de undă de 1,9 mm, fiind încadrată în domeniul microundelor. Este cea mai concludentă dovadă pentru modelul Big Bang al apariţiei Universului. Aceasta poate fi detectată cu ajutorul unui radiotelescop ca o prezenţă constantă, ce nu are ca sursă vreo stea sau alt obiect ceresc.
Conform teoriei Big Bangului, întreg universul - materie şi energie - a explodat dintr-un singur punct foarte fierbinte numit singularitate. Universul în expansiune s-a răcit adiabatic iar o mare parte din energia iniţială a fost transformată în materie. Totuşi o cantitate de energie a rămas sub formă de fotoni. Aceasta este radiaţia cosmică de fond.
Cuprins |
[modifică] Caracteristici
Radiaţia de fond ne apare precum un corp negru perfect la limita preciziei instrumentelor de măsurare. Temperatura sa este de 2,728±0,002 K. Maximul de energie este radiat la o frecvenţă apropiată de 160 GHz.
[modifică] Relatia cu Big Bang
Potrivit teoriei Big Bang, la 10-37 secunde de la formarea Universului, acesta a cunoscut o creştere exponenţială, înlăturând orice lipsă de omogenitate, proces cunoscut ca inflaţie cosmică. Aceasta a fost urmată de ruperea simetriei şi crearea forţelor fundamentale şi a particulelor elementare. La 10-6 secunde, Universul era format dintr-o plasmă fierbinte de electroni, fotoni şi barioni. Fotonii reacţionau permanent cu plasma prin intermediul procesului Împrăştiere Thomson. Odată cu expansiunea Universului, plasma s-a răcit adiabatic, permiţând electronilor să reacţioneze cu fotonii pentru a forma atomii de hidrogen, iar fotonii s-au decuplat de materie, având posibilitatea de a călători liber prin spaţiu. Temperatură de culoare a fotonilor a scăzut odată cu expansiunea Universului, ajungând acum la 2,7 K.
