Raţă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Raţă
O raţă şi un răţoi
O raţă şi un răţoi
Clasificare ştiinţifică
Domeniu: Anseriformes
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Anseriformes
Familie: Anatidae
Subdiviziuni

Dendrocygninae
Oxyurinae
Anatinae
Aythyinae
Merginae

Raţa este numele atribuit unei varietăţi de specii din familia Anatidae. Sunt păsări de apă, mai mici decât rudele lor, lebedele şi gâştele şi pot fi găsite atât în apa dulce cât şi în cea sărată.

Majoritatea raţelor au un cioc lung şi lat, folosit la săpat. Raţele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, peşti, insecte, amfibieni mici, viermi şi moluşte mici.

Multe raţe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migraţiei.

Cuprins

[modifică] Specii de raţe şi hrănirea

Raţele scufundătoare (Aythyinae) şi raţele marine se hrănesc sub apă. Pentru a se scufunda mai uşor, ele sunt mai grele decât celelalte rase de raţe, chiar dacă le este mai dificil să zboare.

Raţele din subfamilia Anatinae (rasă care cuprinde şi raţa de curte) se hrănesc la suprafaţa deşi pot prinde şi alte vietăţi subacvatice, atâta timp cât pot ajunge cu gâtul la ele, fără să se scufunde complet. [1]

Chiar dacă au ciocul mic, unele raţe mai specializate pot înghiţi şi peşti mari.

Un boboc de raţă (răţuşcă)

[modifică] Împerecherea

La speciile nordice de raţă, masculii de raţă (răţoii) au un penaj mai extravagant, pentru a atrage femelele. Totuşi, ei năpârlesc de acest penaj în vară, căpătând o înfăţişare mai apropiată de cea a femelelor. Speciile sudice arată de obicei mai puţin dimorfism sexual.

Unii oameni folosesc termenul de "raţă" specific pentru femela adultă şi "răţoi" pentru mascul. Termenul de "răţuşcă" se foloseşte pentru o raţă mică, un pui de raţă (un boboc), indiferent de sexul ei. [2]

[modifică] Prădătorii raţelor

Raţele sunt adesea pradă a altor animale. Cel mai vulnerabile sunt raţele tinere şi bobocii, pentru că au dificultăţi mai mari în a zbura şi a se apăra. Raţele cad pradă mai multor alte rase de animale, ca de exemplu şerpii, crocodilii şi ulii. Raţele femele care clocesc pot fi prinse de o varietate de specii de animale de pădure, cum ar fi vulpea sau lupul. În zbor, raţele nu au aproape niciun prădător, în afară de om şi, eventual, de şoimul pelegrin, care îşi foloseşte agilitatea pentru a prinde raţele în zbor.

Raţele adulte sunt bune zburătoare; cu toate acestea raţele care stau pe apă pot fi prinse de prădătorii marini.

[modifică] Vânarea, domesticirea şi urbanizarea

Raţele sălbatice sunt adesea vânate pentru mâncare sau pentru sport, prin împuşcare.

Piept de raţă rumenit în stil cantonez cu orez

Carnea raţelor se găseşte mai ales pe picioare şi pe piept. Inima şi ficatul raţei sunt de asemenea comestibile.

Au, de asemenea, multe folosinţe economice; de la ele se folosesc carnea, ouăle dar şi penajul (mai ales cel al masculului). Raţele sunt crescute adesea în ferme pentru hrană şi penaj. Toate raţele domestice provin din strămoşul lor sălbatic, Anas platyrhynchos, mai puţin raţa moscovită. [3] Raţele domestice sunt mult mai mari decât cele sălbatice, unele din ele având 30 de centimetri de la bazin până la coadă.

Un lucru înţeles greşit de către populaţie este că majoritatea raţelor, mai puţin cele domestice şi femela de Anas platyrhynchos, nu măcăne, ci scot alt fel de sunete. Un alt lucru înţeles greşit este faptul că măcănitul raţei domestice nu are ecou, dar în cadrul emisiunii TV MythBusters s-a demonstrat că măcănitul raţei are un oarecare ecou, chiar dacă este mai scurt.

Raţele au rămas o prezenţă acceptată în oraşe; direcţiile de migraţie au rămas neschimbate atât de mult timp încât, atunci când migrează spre ecuator se întorc ani de-a rândul în aceleaşi oraşe. De obicei, aceste păsări nu deranjează activitatea omului dar o poate influenţa, dacă îşi plasează cuibul în locurile unde omul îşi are activitatea, ca de exemplu în beciuri.

[modifică] Galerie fotografică

[modifică] Surse, note, referinţe

Note şi referinţe:
  1. ^ Ogden, Evans. Ducks. CWE. Accesat pe 02-11-2006.
  2. ^ Definiţia cuvântului "răţuşcă" la DEX online
  3. ^ Mallard - Nature Notes. Ducks Unlimited Canada.
Unelte personale