RM-51

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Raketomet vzor 1951

RM-51 expus la muzeul național al istoriei militare din Sofia, Bulgaria.

Tip Aruncător de proiectile reactive
Loc de origine  Cehoslovacia
Istoric operațional
În uz 1956-sfârșitul anilor 1990
Folosit de Cehoslovacia, Austria, Bulgaria, Cuba, Egipt, Libia, România.
Istoric producție
Proiectant Skoda, Zbrojovka Brno și VTÚ
An proiectare 1949-1956
Producător Skoda
Variante vz. 51, M-51
Date generale (M-51)
Greutate 7,575 tone (fără muniție)
10,330 tone complet echipat
Lungime 7 m
Lățime 2,380 m
Înălțime 2,180 m
Echipaj 6 artileriști

Proiectil rachete ORNNG cu focos NZ-60V
Greutate proiectil 24 kg
Calibru 130 mm
Număr țevi 32 (4 rânduri)
Câmp de tragere
vertical
+50º/0º
Câmp de tragere
orizontal
240º (120º stânga/dreapta)
Cadență de tragere 32 de proiectile în 12,4 secunde + ~2 minute reîncărcarea
Viteză inițială 420 m/s
Bătaie maximă 8,2 km

Viteză maximă 40 km/h (drum)
10 km/h (teren accidentat)

RM-51 (Raketomet vzor 1951, în cehă: lansatorul de rachete model 1951), este un aruncător de proiectile reactive dezvoltat de către Cehoslovacia la începutul anilor 1950. Sistemul consta într-un lansator cu 32 de tuburi montat pe șasiul unui camion Praga V3S cu tracțiune integrală (6×6). Aruncătorul RM-51 a fost exportat și în alte variante care foloseau camionul de fabricație sovietică ZiS-151/ZIL-157 sau camionul de fabricație austriacă Steyr 680 M3.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Aruncătorul de proiectile reactive R-2 expus la Muzeul Militar Național.

Aruncătorul de proiectile reactive a fost proiectat în Cehoslovacia după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către firmele Skoda, Zbrojovka Brno și VTÚ (vojenskę technickę ústav, Institutul de Tehnică Militară). În 1949, diametrul rachetelor a fost limitat la două opțiuni: calibrul 130 mm (denumit RK-2) și 210 mm (denumit RK-3). Prototipul rachetei RK-2 a fost terminat la începutul anului 1950. Proiectul a fost la un pas de a fi oprit de către URSS, din cauza sistemului diferit de lansatoarele sovietice Katiușa. În cele din urmă, proiectul a putut fi reluat, iar sistemul a intrat în dotarea armatei cehoslovace în luna mai a anului 1952. Pentru platforma de transport au fost testate mai multe variante, precum un afet cu două roți, un transportor blindat OT-810 (o variantă a transportorului blindat german SdKfz 251 fabricată de Cehoslovacia după război) și camionul de fabricație americană Studebaker. În cele din urmă, a fost ales camionul Praga V3S cu trei punți și tracțiune integrală (6×6). Pe 9 mai 1956, lansatorul de rachete, denumit oficial Raketomet vzor 1951 a fost prezentat publicului.

Utilizare în România[modificare | modificare sursă]

RM-51 a intrat în dotarea Armatei Române după anul 1956, fiind denumit oficial R-2. Sistemele de artilerie reactivă erau organizate în divizioane a câte 12 aruncătoare, fiind alocate Brigăzii 74 Obuziere Roman și Brigăzii 175 Aruncătoare Galați.[1] În 1967, Comandamentul Artileriei Forțelor Armate (CAFA) a luat decizia menținerii în uz a instalațiilor de lansare R-2 de calibrul 130 mm, în ciuda achiziționării sistemului sovietic de artilerie reactivă BM-21 GRAD. Aruncătoarele R-2 foloseau inițial camionul ZiS-151, înlocuit ulterior cu modelul ZIL-157.[2]

Utilizatori[modificare | modificare sursă]

Cehoslovacia a exportat lansatorul de rachete RM-51 în următoarele țări[3]:

  • Austria Austria - 18 livrate în 1964, denumite M51, sistemul de lansare era montat pe șasiul camionului Steyr 680 M3 (6×6)[4].
  • Bulgaria Bulgaria - 24 livrate în 1963
  • Cuba Cuba - 20 livrate între 1965-1966
  • Egipt Egipt - 50 livrate între 1957-1958
  • Libia Libia - 36 livrate între 1976-1977
  •  România - 58 livrate între 1956-1965

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Artileria română în date și imagini, pag. 136
  2. ^ „Janes.com”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Stockholm International Peace Research Institute
  4. ^ Brassey's, p. 114-115

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en Christopher Chant, A compendium of armaments and military hardware, Routledge, 1987, ISBN 0710207204
  • en Christopher F. Foss, Artillery of the World, ISBN 0-7110-0505-2
  • en Franklin D. Margiotta, Brassey's encyclopedia of land forces and warfare, Brassey's, 1996, ISBN 157488087X
  • ro Stroea, Adrian, col. conf. univ. dr., Băjenaru, Gheorghe, lt. col, Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010, ISBN 978-606-524-080-3

Legături externe[modificare | modificare sursă]