RAFO Onești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
RAFO
Fondată 1966
Sediu Onești, România
Industrie Petrol
Website rafo.ro


RAFO Onești este una din principalele rafinării de petrol din România. Principalele produse petroliere realizate sunt benzinele, motorinele, propanul, gazul petrolier lichefiat (GPL), păcura, cocsul de petrol, propilena și sulful de petrol[1].

Rafinăria are o capacitate de 3,5 milioane tone pe an.

În anul 2007, rețeaua de retail Rafo cuprindea circa 290 de stații, din care 33 în proprietate și aproximativ 250 de stații particulare afiliate[1].

Număr de angajați:

Cifra de afaceri:

Istoric[modificare | modificare sursă]

A fost privatizată în anul 2001 prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni (59,9%) de către consorțiul format din Imperial Oil (deținută de Corneliu Iacubov) și Canyon Servicos (Portugalia) pentru suma de 7,48 milioane dolari. Compania Canyon Servicos este împarțită între firmele Merrydown și Meadowside Management, cu sediul în Insula Nevis (paradis fiscal) și sunt conduse de Jorge Rivera și Carlos Apodaca, doi avocați care reprezintă interesele cunoscutului lider PSD Viorel Hrebenciuc[5].

Firma britanică Balkan Petroleum a preluat de la acest consorțiu pachetul majoritar în anul 2003. Compania Calder-A (parte a grupului Petrochemical Holding) a achiziționat Balkan Petroleum în noiembrie 2006, devenind acționarul majoritar.[6]

RAFO Onești a intrat în procedură de reorganizare judiciară în aprilie 2004, fiind cel mai mare datornic la buget[7]. La acel moment, conform Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație, Gabriel Bivolaru ar fi fost „stăpânul din umbră” al RAFO Onești[8].

La sfârșitul anului 2004, guvernul Năstase a aprobat ștergerea datoriilor, convertindu-le în acțiuni[9].

În iulie 2005, compania Calder A a preluat pachetul majoritar de acțiuni la RAFO[9]. În spatele Calder A se afla fondul PMG-Privatstiftung, condus de omul de afaceri rus Yakov Goldovsky[9].

În 2007, AVAS a ridicat gajul instituit asupra acțiunilor rafinăriei, investițiile asumate prin contractul de privatizare fiind efectuate[7]. Până în noiembrie 2007, RAFO Onești a plătit toate datoriile către bugetul general consolidat, în suma de 898 milioane de RON (aproximativ 250 milioane Euro).[10] Tot în noiembrie 2007, acționarii RAFO Onești au aprobat majorarea capitalului social la 2,01 miliarde lei (570 milioane euro).

În mai 2007, RAFO Onești a preluat Rafinăria Dărmănești, ca punct de lucru[11].

Rafinăria a fost cumpărată, în anul 2009, de Petrochemical Holding - proprietatea fostului oligarh rus Iakov Goldovskiy care a deținut colosul petrochimic Sibur până la venirea la putere a lui Vladimir Putin[12]. Ulterior Goldovskyi a fost arestat pentru șapte luni după care a fost eliberat, a părăsit Rusia și a înființat Petrochmeical Holding în Austria, companie aflată printre primele din Europa la producerea de PET-uri[12].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Cifra de afaceri a Rafo Onesti, in scadere cu 20,1% pe 2007, 6 mai 2008, wall-stret.ro, accesat la 18 februarie 2010
  2. ^ a b Cum a șters dezindustrializarea orașe întregi din România: dispariția coloșilor din Bucovina și Moldova, 13 septembrie 2012, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 19 aprilie 2014
  3. ^ Noi acțiuni de protest la RAFO Onesti
  4. ^ a b Rafo castiga procesul impotriva Glencore Energy, standard.ro, accesat la 10 mai 2009
  5. ^ Poli, cumparata de mafia RAFO, 13 Ianuarie 2005, evz.ro, accesat la 7 iulie 2011
  6. ^ Calder-A va plati datoriile Rafo catre Ministerul Finantelor pana la 20 februarie
  7. ^ a b Ce plan are Rafo Onesti pentru a reintra in productie, standard.ro, accesat la 10 mai 2009
  8. ^ Fugarul Gabriel Bivolaru e stapanul din umbra al Rafo Onesti, 31-Mar-04, crji.org, accesat la 13 aprilie 2011
  9. ^ a b c Miroase a rusi la RAFO, 21 Decembrie 2006, evz.ro, accesat la 29 iulie 2011
  10. ^ Rafo Onesti si-a platit datoriile
  11. ^ Ziarul de Bacau: Rafo preia oficial Rafinaria Darmanesti, 02.05.2007, zf.ro, accesat la 12 februarie 2010
  12. ^ a b RAFO împrumută 330 de milioane de euro prin gajarea bunurilor rafinăriei, 06 Ian 2010, money.ro, accesat la 6 ianuarie 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]