Rădești, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rădești
—  Sat  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Rădești se află în România
{{{alt}}}
Rădești
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°16′22″N 23°43′24″E / 46.27278°N 23.72333°E / 46.27278; 23.7233346°16′22″N 23°43′24″E / 46.27278°N 23.72333°E / 46.27278; 23.72333

Țară  România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Comună Rădești
Atestare 1263

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 517585
Prefix telefonic +40 x58 [1]

Rădești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Rădești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Biserica Greco-Catolică
Episcopul Radu împreună cu sătenii din localitatea natală, 1903
Monografia Bisericii Unite din Tâmpăhaza-Uifalău (Rădeşti), 1911

Rădești, mai demult Tâmpăhaza, Tâmpahaza și Uifalău, (în maghiară Tompaháza, în germană Thomaskirch, Neudorf ), este un sat în județul Alba, Transilvania, România. Este reședința comunei Rădești.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată pe malul stâng al Mureșului, la 8 km de municipiul Aiud și 36 km de municipiul Alba Iulia.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1733, când episcopul Inocențiu Micu-Klein a dispus o conscripțiune în Transilvania, în localitatea Tâmpăhaza a fost recenzat preotul unit Georgie. La Tâmpăhaza trăiau 27 de familii, adică vreo 105 locuitori. În localitate funcționa o biserică. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm că de pe fânețele parohiei se strângeau 5 care de fân.[2]

Localitatea Tâmpăhaza a fost redenumită în Rădești la mijlocul anilor 1920. Noul nume a fost ales în amintirea episcopului greco-catolic Demetriu Radu, originar din localitate, victimă a unui atentat pus la cale de extremiști de stânga, în Senatul României.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 154), localitatea apare sub numele de „Tompaháza”. În afara satului, la cca 1 km în direcție nord-est, pe această hartă este marcat un monument cu numele „Mausoleum”.

Demografie[modificare | modificare sursă]

  • În anul 1850, în Tâmpăhaza trăiau 1.544 de locuitori: 1.039 români, 439 maghiari, precum și 66 de țigani.
  • La recensământul din 1930, au fost înregistrați 1.023 locuitori, dintre care 915 români, 106 maghiari, 1 evreu și 1 sârb.[3] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 893 greco-catolici, 103 reformați, 23 ortodocși, 3 romano-catolici și 1 mozaic.[4]

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica Greco-Catolică[modificare | modificare sursă]

Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt a fost construită la începutul secolului al XX-lea în stil baroc. Pe fațada edificiului a fost amplasată inscripția:

ANVL DOMNVLVI MCMX / INTRV MARIREA LUI DVMNEZEV / PRIN POGORIREA SPIRITVLVI SFANT / PENTRV VNIREA ROMANILOR / CV SFANTA BISERICA A ROMEI / RIDICAT'AV ACEST SFANT LACAS / EPISCOPVL DEMETRIV RADV.[5]

Planul bisericii a fost realizat de arhitectul Alexandru Schlosser din Oradea Mare. Lucrările de construcție au început în data de 2 aprilie 1907, sub conducerea maestrului zidar Giovanni Quai, originar din Italia, cu zidari veniți tot din Italia.[6] Pictura a fost realizată în vara anului 1909 de Octavian Smigelschi. Sfințirea solemă a lăcașului a avut loc în data de 17 iulie 1910.

Biserica are o lungime de 31,25 metri și o lățime de 7,50 metri. Turnul bisericii este înalt de 33 de metri astfel încât domină o porțiune din Valea Mureșului. Poate fi văzut atât de pe șoseaua Teiuș-Aiud (pe partea dreaptă), cât și de pe linia ferată corespunzătoare.

Iconostasul, stranele și restul mobilierului interior au fost executate în vara anului 1910 de sculptorul Josef Vogel din Sighișoara.

În Duminica Floriilor, la 13 aprilie 2014, biserica greco-catolică din Rădești a fost retrocedată proprietarului de drept.[7]

Biserica Ortodoxă[modificare | modificare sursă]

Biserica ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel a început să fie construită în anii 2008-2009.[8]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Date economice[modificare | modificare sursă]

Principala ocupație a locuitorilor este agricultura și legumicultura.

Varia[modificare | modificare sursă]

  • În cărțile sale „Răsfoindu-mi adolescența” și „Despre cer, iubire și rouă”, tânărul scriitor Flaviu Predescu evocă momentele trăite la Rădești (unde avea bunici), în poeziile „Vacanța la Rădești” și „Rămas bun”.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș ([Blaj]), 1900.
  • Iacob Radu: Biserica S. Uniri din Tâmpǎhaza-Uifalǎu. Satele și poporul. Monografie istoricǎ, Oradea-Mare, 1911.
  • Ioan M. Bota: Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș, 1900, pp. 303, 400.
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 2.
  4. ^ Idem, pag. 522.
  5. ^ Iacob Radu, Biserica S. Uniri din Tâmpăhaza-Uifalău, Oradea Mare 1911, pag. 54.
  6. ^ Idem, pag. 23.
  7. ^ Biserica greco-catolică din Rădești s-a întors acasă, bru.ro, 14 aprilie 2014.
  8. ^ Despre biserica ortodoxă Sf. Apostoli Petru și Pavel

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]