Râul Râmnicul Sărat
| Râul Râmnicul Sărat | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Zonă de izvorâre | Vârful Furu |
| Emisar | Siret |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 943 km² |
| Lungimea cursului de apă | 139,5 km |
| Debit mediu | 17,70 m³/s |
| Date generale | |
| Județe traversate | Buzău, Vrancea, Galați |
| Localizare | România |
| Afluenți de stânga | Mălușel, Curcubata, Furu, Sărățel, Cerbu Râmnicel, Paraul Sarat Dealul Rarii Săritoarea, Râul Tulbure, Rotăria, Motnău, Căprăria, Vădița, Mocanca, Сoțatcu, Bălan |
| Afluenți de dreapta | Martin, Moldoveanul, Râul Vacii Rele, Cătăuți, Spidele, Buda, Valea Rea, Pietrele, Bâbeni Muncelu Grebănu |
| Principalele localități traversate | Măgura, Jitia, Vintileasca, Ciorăști, Dumitrești, Biceștii de Jos, Dănulești, Podgoria, Râmnicu Sărat, Măicănești |
modifică  |
|
Râul Râmnicul Sărat sau Râmnicu Sărat este un curs de apă, afluent al râului Siret.
Râmnicul Sărat izvorăște de sub vârful Furu din Munții Vrancei. În zona de izvorâre primește trei mici cursuri de apă; Mălușel, Martin și Curcubata care se unesc la poalele muntelui. În continuare în zona confluentei cu alte cursuri de apă: Furul, Sărățelul, Râmnicelul, Moldoveanul și Săritoarea s-a format o depresiune erozivă numită "Între Râmnice". După aceea, râul traversează un defileu creat în zona dealurilor inalte estice, care se continuă până în dreptul localității Biceștii de Jos. În acest sector primește un important afluent, tot pe stânga, Motnăul (18km lungime si un bazin de 56 km² ), si unul mai mic pe dreapta Cățăul. Până la ieșirea din aria subcarpatică mai străbate încă 2 sectoare, unul longitudinal și unul transversal. Dacă în zona deluroasă direcția predominantă de scurgere a râului a din nord-vest spre sud-est, la contactul glacisului cu piemontul, direcția de scurgere se schimbă brusc spre nord-est datorită subsidenței din câmpia Siretului inferior. In acest sector de curs inferior, Râmnicul Sărat primește un alt afluent important tot pe stânga, Coțatcul cu afluentul Slimnic, având un bazin de 300 km² cu izvoarele in aria deluroasă
Bibliografie [modificare]
- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
- Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [1]
- ICPA - Comune vulnerabile - Județul Galați [2]
- Trasee turistice - județul Buzău [3]
- Trasee turistice - Vrancea [4]
Hărți [modificare]
- Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [5]
