Râul Caraș

Acest articol se referă la o apă curgătoare. Pentru un județ, vedeți Județul Caraș (interbelic). Pentru alte sensuri, vedeți Caraș-Severin (dezambiguizare).

Râul Caraș
—  Codul râului: V-3  —
Date geografice
Bazin hidrografic	Bazinul Dunării
Zonă de izvorâre	Munții Aninei
Emisar	Dunărea
Date hidrologice
Bazin de recepție	1118 km²
Lungimea cursului de apă	110 km
Debit mediu	6,35 m³/s
Date generale
Țări traversate	România; Județul Caraș-Severin Serbia: Voivodina
Afluenți de stânga	Buhui, Raicovacea, Șereniac, Gârliște, Goruia, Jitin, Lișava, Bucovăț, Ciclova, Vicinic, Ilidia
Afluenți de dreapta	Izvoru Mare, Jervanu Mare, Comarnic, Gelug, Dognecea, Barcheș, Cernovăț, Borugu
Principalele localități traversate	Carașova, Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani,Coștei

Carașul (sârbă: Karaš sau Караш) este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat în România și Serbia, afluent al Dunării. În perioada romană, râul se numea Apo.

România

Râul Caraș izvorăște în Munții Aninei, la nord-est de orașul Anina, în apropiere de izvoarele râurilor Bârzava și Nera. Curge în România pe o lungime de 50 km (V. Sencu/I. Bacanaru - Judetele Patriei/Judetul Caras-Severin, Editura Academiei R.S.R.), inițial către nord, apoi, în orașul Carașova se întoarce către sud-vest, și primește mulți afluenți scurți (cel mai important Lisava) și trece pe lângă multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani) înainte de a intra în provincia sârbă Voivodina. Pe o porțiune de 4,1 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Serbia

Imediat după trecerea graniței, râul Caraș primește cei doi afluenți principali, Borugu din partea dreaptă și Ilidija (română: Ilidia) din stânga. Trece apoi pe lângă satele Kuštilj, Vojvodinci, Dobričevo, Straža și Jasenovo și ajunge în partea estică a Deliblatska peščara și a dealului Dumača, cea mai estică parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carașul este canalizat și încorport în ultima parte a Canalului Dunăre-Tisa-Dunăre. Trece pe lângă satele Dupljaja, Grebenac, Kajtasovo și Banatska Palanka, sfârșindu-și cursul de 60 km prin Serbia vărsându-se în Dunăre în apopiere de satul Stara Palanka.

Carașul drenează o zonă de 1 400 km², și, deși a fost canalizat, nu este navigabil.

Bibliografie

• Mala Prosvetina Enciklopedija, a treia ediție(1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
• Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
• Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
• Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
• Trasee turistice - județul Caraș [1]

Hărți

• Harta Județului Caraș-Severin [2]
• Harta munții Aninei [3]
• Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului [4] Arhivat în 18 iunie 2008, la Wayback Machine.
• Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului [5] Arhivat în 4 decembrie 2012, la Archive.is