Râșnov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Râşnov)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Râșnov (dezambiguizare).
Râșnov
—  Oraș  —
Vedere panoramică a centrului orașului Râșnov
Vedere panoramică a centrului orașului Râșnov
Stema Râșnov
Stemă
Râșnov se află în România
{{{alt}}}
Râșnov
Localizarea orașului pe hartă României
Râșnov se află în Județul Brașov
{{{alt}}}
Râșnov
Localizarea orașului pe hartă județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°35′36″N 25°27′37″E / 45.59333°N 25.46028°E / 45.59333; 25.4602845°35′36″N 25°27′37″E / 45.59333°N 25.46028°E / 45.59333; 25.46028

Țară  România
Județ Brașov

SIRUTA 40367

Guvernare
 - Primar Veștea Adrian Ioan (PNL,02012[1])

Suprafață
 - Total 164,36  km²
Altitudine 650m m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 15.022 locuitori
 - Densitate 94 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 15.456 locuitori

Site: http://www.primariarasnov.ro/portal/

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Râșnov (în antichitate Cumidava, în germană Rosenau, în maghiară Rozsnyó până în 1910 și apoi Barcarozsnyó) este un oraș în județul Brașov, situat în sud-vestul Depresiunii Brașov, la 15 km de municipiul Brașov, pe cursul râului Ghimbășel, la 650 m altitudine. Localitatea numără în prezent aproximativ 16.000 locuitori. Stema orașului reprezintă un scut cu trei trandafiri.

Principalul monument al orașului este Cetatea Râșnov.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Situat în centrul țării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru, la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului și la capătul Nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr, Bran și Cheia Predeal, orașul Râșnov pastrează de peste veacuri același iz istoric al unui burg prosper.

Râșnovul se găsește la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecția meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela 45°35´ latitudine nordică. În cadrul județului, orașul are o poziție sud – estică, fiind poziționat de-a lungul drumului național DN 73 aflându-se la circa 15 km de municipiul Brașov, 12 km de orașul Predeal, 9 km de stațiunea turistică Poiana Brașov.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Prima menționare documentară a Râșnovului datează însă din 1331 sub numele de Rosnou, mai târziu in 1343 apare cu numele de Rosnov. Alte denumiri care apar în documente sunt Ruja și Villa Rosarum, deși Rosen Au înseamnă în germana veche „lunca de trestii a lui Rozen“ (nume de persoană, ulterior interpretat ca Rosen : „trandafiri“).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istoria Râșnovului începe cu mai bine de 2000 de ani în urmǎ atunci când pe teritoriul localității trāiau Dacii cumidavensi. Numele antic al Râșnovului este „Comidava”, latinizat în „Cumidava“, iar sub aceasta formă apare pentru prima oară menționat pe un monument din piatră din timpul împăratului Alexandru Severus. Urmele de locuire de pe teritoriul orașului indică prezența unei așezări dacice, dar mai târziu se pare că a existat aici și un castru roman de mari dimensiuni (114 x 110m). Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității.

În secolul XII regiunea a fost colonizată cu populații germanice denumite „Sași”, deși majoritatea proveneau din apusul Imperiului Germanic, mai precis, în zona Râșnovului, din „Sundgau” (o regiune din valea Rinului) unde exista deja o localitate denumită „Rosenau”. În anul 1427 Râșnovul și cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat așezării dreptul de a ține târguri.[4] Cu timpul localitatea a dobândit importanță comercială, fiind al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale strungarilor în lemn și a țesătorilor.

În 1600, după lupta de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără să reușească cucerirea Cetății Râșnov. Pastorul Paul și fiul său au fost tăiați în bucăți.[5] Mihai Viteazul s-a retras împreună cu familia sa pentru o perioadă la Râșnov, numind așezarea "un oraș al domniei mele".

Însă nu întotdeuna viața locuitorilor a fost ușoară în Râșnov, dat fiind că se afla pe drumul ce lega Țara Bârsei de Pasul Bran, pe unde adesea cetele turce și tătare năvăleau în așezare și distrugeau tot ce râșnovenii construiseră. Astfel s-a hotărât construirea Cetății Râșnov - simbol al Râșnovului și azi principala atracție turistică din oraș.

După primul război mondial, cadrul geografic favorabil oferă Râșnovului o nouă oportunitate economicǎ : turismul. Statutul de stațiune climaterică a fost primit de comuna Râșnov în anul 1929. În perioada comunismului, pentru Râșnov opțiunea autorităților a fost industrializarea, statul construind cartiere de locuinte pentru cei veniți să ocupe locurile de muncă, iar comuna Râșnov a devenit oraș.

Orașul Râșnov nu are alte localități componente, fiind format din zone de case si cartiere de blocuri de locuințe (cartierul Romacril, cartierul Florilor, cvartal ISR).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Râșnov

     Români (89.58%)

     Maghiari (1.33%)

     Romi (1.78%)

     Necunoscută (6.51%)

     Altă etnie (0.78%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Râșnov

     Ortodocși (87.19%)

     Romano-catolici (1.99%)

     Necunoscută (6.66%)

     Altă religie (4.14%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Râșnov se ridică la 15.022 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 15.456 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,59%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,78%) și maghiari (1,33%). Pentru 6,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,19%), cu o minoritate de romano-catolici (2%). Pentru 6,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluția populației la recensăminte:


Turism[modificare | modificare sursă]

Datorită așezării sale geografice în zona muntoasă, Râșnovul are o îndelungată activitate în domeniul schiului, acest sport practicându-se atât la nivel de performanță cât și de agrement. Clubul Sportiv Școlar din oraș a asigurat an de an componenți la loturile naționale de schi fond, biatlon și sărituri, sportivii obținând numeroase medalii atât pe plan european cât și mondial în aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performanță, sportivii beneficiază de o baza sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pista de schi role, trasee de schi fond și biatlon.

La baza Cetății Râșnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc antrenamente și meciuri ale echipei locale de fotbal. De asemenea a fost finalizată construcția unei săli de sport amplasată în vecinatatea stadionului, care va permite o bună pregătire a sportivilor și pe timpul iernii.

Ca posibilitate de petrecere a timpului liber, în localitate funcționeazǎ și un teren de fotbal acoperit privat care satisface nevoia de mișcare benefică sănătății.

Centrul de Sărituri cu Schiurile - Valea Cărbunării, Râșnov

În perioada 17 - 23 februarie 2013, orașul Râșnov va fi una dintre locațiile în care se va desfășura "Festivalul Olimpic al Tineretului European" (FOTE), competiție multisport destinatǎ sportivilor juniori (14-18 ani) din cele 49 de țǎri europene.

Aparține Asociației Comitetelor Olimpice Europene (EOC) și se aflǎ sub egida Comitetului Internațional Olimpic (CIO). FOTE se organizeazǎ în fiecare an impar, iar fiecare an de organizare conține o ediție de iarnǎ și una de varǎ. Prima ediție de varǎ a avut loc în 1991, iar prima ediție de iarnǎ în 1993. Ediția de iarnǎ 2013 a fost încredințatǎ spre organizare României. Compețitiile sportive vor avea loc după cum urmează: Brasov – Hockey; Poiana Brașov – Ski Alpin; Patinaj viteză pe pistă scurtă (Short-Track) și Patinaj artistic; Predeal – Snowboard și Ski Fond; Râșnov – Sărituri cu Ski’urile; Fundata-Cheile Grădiștei – Biathlon. Pentru acest eveniment, in zona Valea Cărbunării s-au desfășurat lucrările la Baza Olimpică, care va cuprinde Baza de Biatlon și cele trei trambuline (K15, K35, K65) pentru sărituri cu schiurile. Aceste lucrări au fost finalizate în luna septembrie, rămânând în lucru proiectul pentru o trambulină K90, care va face din Râșnov echivalentul oricărui centru de competiții internaționale din lume. Tot in zona Valea Cărbunării va fi și locația primei pârtii de schi alpin din Râșnov destinată amatorilor, precum și o pistă pentru sănii. În zona Valea Cetății există amenajat un patinoar și 3 terenuri de tenis, oferind astfel locuitorilor orașului posibilități pentru timpul liber. Relieful orașului Râșnov se constituie ca atracție turistică de sine stătătoare. La extremitatea sudicǎ a orașului se află partea sudică a Masivului Postăvaru numită Cheile Rasnoavei, zona preferată pentru drumeții, alpinism, odihnă sau recreere, oferind o varietate peisagistică, de la poieni viu colorate floral până la versanți stâncoși greu accesibili, aceasta fiind o alta zonă preferată pentru activități sportive. Aici se pot practica sporturi precum bungee-jumping, cățărari si paint-ball. Deasemenea sunt oferite de către investitori particulari servicii de practicare a echitației.

La circa 3 km de oraș, in vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava, mărturie a celei mai vechi așezări precursoare a actualului oraș Râșnov. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe rânduri au dat la iveală o mare diversitate de ceramică tip dacică, demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci.

În partea sud-estică a orașului se află rezervația naturală Munții Bucegi, importantǎ destinație turistică favorizând turismul de recrere si odihnă prin numeroasele cabane si trasee turistice .

Castrul Roman Cumidava amintit de marele geograf Ptolemeu din Alecsandria în al său “îndreptar geografic sec. II d. Hr”, reprezentă limita nordică a ”limesului Transalutamus”. Informația documentară este intărită și de descoperirea unei inscripții in piatră cu numele castrului din timpul împaratului Alexander Severus sec. III. “Castrul Roman este situat in punctul “Gradiște” la circa 500 m sud de râul Bârsa, la 3 km N – V de Râșnovul contemporan, ridicat mai intâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu ziduri variind intre 1-1,30 m. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe campanii au dat la iveală o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice alături de ceramica tipic dacică, ceea ce demonstreazǎ cǎ în apropriere sau chiar in castru locuiau daci.” (“Istoria orașului Râșnov” consultant stiintific Nicolae Pepene).In prezent locuitori rasnovului migreaza spre localitati mari a moldovei precum bacaul. Unul dintre oamenii de vaza a societatii rasnovene Robu Adrian devin team leader la easycal bacau astfel evitand viata de consatean a rasnovului.

Un alt punct de atracție al orașului este și Peștera Valea Cetății situată la aproximativ 3 km de orașul Râșnov, pe șoseaua Valea Cetății spre Poiana Brașov, descoperită acum circa 60 de ani (aprox. 1949, când în urma unei explozii hidraulice - datorită sedimentelor acumultate si a intrării foarte înguste - a fost desfundată intrarea în peșteră, de unde și numele de peștera Fundata).

Monumente de arhitectură[modificare | modificare sursă]

Cetatea Râșnov

Marea invazie a tătarilor din 1241, când Țara Bârsei a fost pustiită, precum și invaziile care au urmat, au determinat pe locuitorii Râșnovului să se gândească la construirea unui sistem de apărare cât mai puternic. Așa se explică necesitatea construirii cetății țărănești a Râșnovului în care populația a fost silită de nenumărate ori să se refugieze istoria cetății fiind în mare măsură istoria însăși a orașului. Cetatea Râșnov a fost construită prin efortul colectiv al locuitorilor din această așezare ajutați de cei din comunele învecinate, Cristian și Vulcan într-o perioadă când principala ocupație a acestora era agricultura, din care s-a și numit „cetate țărănească”. Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Brașov și de Cetatea Râșnov, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.

Biserica Evanghelică Râșnov

Începuturile zidirii cetății au fost stabilite la sfârșitul secplului al XIII-lea de către țăranii râșnoveni, pe o stâncă abruptă, accesibilǎ numai pe latura răsăriteană și nu are un stil arhitectonic pretențios, ci apropiat de construcția caselor obișnuite, adaptat cerințelor de fortificare. Ca material au fost întrebuințate piatra și cărămida. Înălțimea zidurilor este de aproximativ 5 m, iar lățimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca și turnurile erau acoperite cu țiglă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.

Biserica veche românească "Sf. Nicolae" a fost ridicată începând cu 1394 de către Radu I Basarab, așa cum ne reiese din documentele de arhivă și din data inscripționată pe spatele tâmplei în altar; biserica din piatră de stâncă reprezintă prima ctitorie a basarabilor – dinastia conducătoare in Țara Românească- in Transilvania. Totodată cercetările arheologice desfășurate in 1995 menționează ca monumental este ridicat în mai multe etape, prima etapǎ anterioarǎ cu aproximativ un secol datei inscripționate pe spatele tâmplei. Construită sub influența goticului cu nava alungită si altar in piatră încheiat în ogivă, biserica a fost alungită și restauratǎ de mai multe ori odatǎ cu Mihai Viteazul apoi in 1700, iar în forma actuală datând din secolul XIX. Biserica este inzestrată cu un turn, clopotnițǎ înalt de 10 m sub formă poligonală. Zidurile cu o grosime de 1,7-1,10 m ridicate din piatră, impresionează prin masivitate și prin alternanța pietrei cu caramida in funcție de etapa de construcție.

Biserica evanghelică din Râșnov figurează sub nr.2655 in lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. Biserica cu hramul Sf. Matia, a fost construită la începutul secolului al XIV – lea ca o basilică in stilul de tranziție. În anul 1773 s-au înalțat zidurile bisericii. După cutremurul puternic din anul 1802 s-a ridicat un an mai târziu turnul clopotniței de 13 m, iar bolta navei centrale a fost inlocuită cu un tavan cazetat. La incendiul din 29 august 1718 s-au topit cele trei clopote, care au fost returnate si sfințite în anul 1720. Faptul acesta dovedește inscripția de pe clopotul mic, datând din primul război mondial: “im feuer zerflossen 1718, wird neu gegossen 1720”. După primul război mondial au fost procurate de la firma Schilling si Lattermann din Apolda două clopote noi, care au fost sfințite în anul 1927. Amândouă sunt din oțel. Transformarea bisericii in stil baroc s-a facut intre anii 1774-1775. Ultima restaurare s-a efectuat în anul 1839, din nou după un cutremur puternic. Pe partea de nord a corului se afla o frescă din timpurile renașterii, care poartă data 1500. Dupa reformǎ frescele au fost tencuite si din nou descoperite, fiind astfel mult deteriorate. Pe aceeași parte este inscrisă si data 1694. Sub frescă se află piatra funerară în stil baroc a pastorului Lucas Colb din 1753. O alta piatră funerară se află in fața altarului, sub treptele altarului, și anume pentru pastorii Georgius Deidricius, Martinus Albrich și Johann Arbenius. Altarul datează din secolul al XVIII–lea.

Manifestări culturale[modificare | modificare sursă]

Grup de dansatori populari la „Festivalul Ecvestru” din Râșnov
  • „Festivalul Ecvestru și Zilele Râșnovului” [7]
Evenimentul este organizat de Primăria Râșnovului, în colaborare cu Consiliul Județean Brașov. Sărbătoarea începe cu defilarea prin centrul orașului a călușarilor, trăsuri și căruțe rustice trase de cai. La poalele Cetății Râșnovului, se pot urmări spectaculoasele cascadorii cu cai, demonstrații de dresaj clasic, sărituri peste obstacole, trăsuri trase pînă și cu șase cai. Spectacolul durează trei zile în care Râșnovul devine locul unde se pot admira frumoase rase de cai și spectacole de cântece și dansuri populare.
  • „Festivalul Off Road[7]
Programul cuprinde o paradă auto moto, și pe timp de trei zile trei categorii de concurs: „off road, enduro, superspecială”.
  • „Curtea Comedianților ” [7]
Proiect cultural care oferă ocazia descoperirii creației și a modului de viață al trupelor de artiști ambulanți.
  • „Serbările Zăpezii” [8]
Festivalul este întîlnirea generațiilor de sportivi și suporteri la competițiile de schi alpin, biatlon, schi fond, sărituri, dar și concerte în aer liber.
  • Festivalul de Film Istoric - Râșnovul se identifică și cu istoria cinematografiei românești, aici fiind locul în care s-au filmat o mare parte din filmele cu tema istorică ale marilor regizori români. Acest festival de film contribuie an de an la impunerea orașului Râșnov ca și capitală a filmului istoric românesc. Prima ediție a avut loc în 2009.[9]
  • Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică - un bun prilej de a participa la reconstituirea fidelă a evenimentelor, folosind echipament și recuzită cât mai apropiate de realitatea istorică.
  • Mystery & Thriller Festival - Pornind de la exemplul dat de celelalte festivaluri, promovând turismul cultural, a fost creat și evenimentul dedicat literaturii polițiste Prima ediție s-a desfășurat în 2011.
  • Festivalul Science & Fiction - completează manifestările dedicate literaturii și artelor, deschizând calea atât către literatura imaginativă cât și spre știința de avangardă. Prima ediție a avut loc în 2013.
  • Festivalul Rockstadt Extreme Fest
Primul festival de Metal extrem din România, a debutat în August 2013 la Râșnov cu trupe precum Decapitated, Napalm Death, Gojira, Carach Angren, Septicflesh și Primordial. Festivalul continuă și în anul 2014, având prima trupă confirmată încă dinaintea desfășurarii primei ediții, și anume Katatonia.

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. IV, Hermannstadt [Sibiu], 1937, pag. 314.
  5. ^ Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen, Heidelberg 2002, pag. 378.
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ a b c Gazeta de Râșnov - www.primariarasnov.ro
  8. ^ „Serbările Zăpezii“ de la Râșnov – www.adevarul.ro
  9. ^ http://www.ffir.ro/
  10. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  14. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Pepene Nicolae, Popovici Bogdan, Ștefănescu Victor, Rusu Florina, O istorie a Râșnovului în imagini, Editura Suvenir, 2006
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Râșnov

Vezi și[modificare | modificare sursă]