Listă de proverbe românești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Proverbe românești)
Salt la: Navigare, căutare

Aceasta e o listă a celor mai cunoscute proverbe românești.

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


A[modificare | modificare sursă]

  • A aduce apă după ce s-a stins focul.
  • A aduna nuiele pentru spinarea sa.
  • A ajunge cuțitul la os
  • A arăta pumnul sub batistă
  • A arde pe cineva
  • A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
  • A avea ac de cojocul cuiva
  • A avea de-a face cu cineva
  • A avea mai mult noroc decât minte.
  • A băga mâna în foc pentru cineva.
  • A bate apa-n piuă
  • A bate calul care trage.
  • A bate capul.
  • A bate fierul cât e cald.
  • A bate găina cu lanțul.
  • A bate la ochi.
  • A bate toba în tot satul.
  • A călca pe bec.
  • A cânta cuiva în strună.
  • A căra apă cu ciurul.
  • Aceași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
  • A da bir cu fugiții.
  • A da ortul popii.
  • A da peste noroc.
  • A da portocale la porci.
  • A da una "În numele Tatălui".
  • A despica firul în patru.
  • A duce cu preșul.
  • Adevărul este întotdeauna la mijloc.
  • Adevărul se spune la despărțire.
  • Adevărul stă scris printre rânduri.
  • A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.
  • A face bortă în apă.
  • A face cinste.
  • A face cruce în tavan.
  • A face cuiva hatârul.
  • A face cuiva ochi dulci.
  • A face cum îl taie capul.
  • A face din cal măgar și din țânțar armăsar.
  • A face ochi dulci cuiva.
  • A face pe cineva cu ou și cu oțet.
  • A face pe cineva de două parale.
  • A face treaba în doi peri.
  • A face umbră pământului degeaba.
  • A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.
  • A fi cu ochii în patru.
  • A fi pe drojdie (cu banii).
  • A fi prins cu cioara vopsită.
  • Ai ales pân-ai cules.
  • Ai carte, ai parte.
  • Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
  • Ai dat-o cotită.
  • A-i fi frică și de umbra sa.
  • A împăca capra cu varza.
  • A împușca doi iepuri dintr-un foc.
  • A pune carul înaintea boilor.
  • A turna gaz pe foc.
  • Ajută-te singur și Domnul te va ajuta.
  • Apa trece, pietrele rămân.
  • Aparențele înșală.
  • Are un car cu boi și o sută de nevoi.
  • Ascultă tot, dar nu crede tot.
  • Așchia nu sare departe de trunchi.
  • Avocatul nepoftit este bun de pălmuit.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


B[modificare | modificare sursă]

  • Baba/Surdul n-aude, dar le potrivește.
  • Banii n-au miros.
  • Banu-i ochiul dracului.
  • Bate fierul cât e cald.
  • Bătrânețe - haine grele.
  • Bine faci, bine găsești.
  • Boii bătrâni fac brazda dreaptă[1]
  • Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
  • Buturuga mică răstoarnă carul mare.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


C[modificare | modificare sursă]

  • Ca musca la arat.
  • Calul de dar nu se caută la dinți.
  • Capra sare masa, iada sare casa.
  • Capul plecat sabia nu-l taie.
  • Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.
  • Cămașa e mai aproape de piele decât sumanul/haina.
  • Când doi se ceartă al treilea câștigă.
  • Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.
  • Caută o femeie care-ți place ție, nu la alții.
  • Câinele care latră nu mușcă.
  • Călătorului îi șade bine cu drumul.
  • Câinele/Călătorul moare de cale lungă, prostul de grija altora.
  • Când de multe te apuci mai pe toate le încurci.
  • Când doi îți spun că ești beat, du-te de te culcă.
  • Când omul cade, îi piere și umbra.
  • Când râde prostul, înțeleptul suspină.
  • Câte bordeie, atâtea obiceie.
  • Ce am avut și ce am pierdut!
  • Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!
  • Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. (Rabbi Hillel etc.)
  • Ce-i în gușă și-n căpușă.
  • Ce-i în mână nu-i minciună.
  • Ce-și face omul singur nici dracul nu poate desface.
  • Cel flămând se visează mâncând.
  • Cele rele sâ se spele, cele bune să se-adune.
  • Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.
  • Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.
  • Cine are carte, are parte.
  • Cine are/face carte are patru ochi.
  • Cine are prieten nărod ajunge din pod în glod.
  • Cine dă nu uită, uită cel care ia.
  • Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
  • Cine-i harnic și muncește ori e prost, ori nu gândește. (proverb recent)
  • Cine împarte, parte își face.
  • Cine întreabă nu dă bucuros.
  • Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.
  • Cine râde la urmă râde mai bine.
  • Cine nu are un bătrân, să își cumpere.
  • Cine nu-ncearcă, nici nu câștigă.
  • Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
  • Cine se frige cu ciorba, suflă și în iaurt.
  • Cine seamănă vânt, culege furtună.
  • Cine se aseamănă, se adună.
  • Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
  • Cine se scuză, se acuză.
  • Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
  • Cine știe carte, are patru ochi.
  • Copilul și bețivul spun adevărul.
  • Corb la corb nu scoate ochii.
  • Corb, corbului ochi nu scoate.
  • Cu fundul în două luntre.
  • Cu o floare nu se face primăvară.
  • Cu tacerea ii frigi pielea.
  • Cui pe cui scoate.
  • Cui îi dai pe datorie nu-ți mai intră-n prăvălie / nu-l mai vezi în prăvălie.
  • Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
  • Cu un ochi râde și cu altul plânge.
  • Cum îți așterni așa dormi.
  • Cum se scoală - cum i-e foame, cum se culcă - cum adoarme.
  • Cum tu mie, așa eu ție.
  • Cum e stăpânul așa-i și sluga.
  • Cum e turcul și pistolul.
     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


D[modificare | modificare sursă]

  • Dacă copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță.
  • Dacă doi îți spun că ești beat, du-te și te culcă.
  • Dacă vrei să faci o meserie, îți trebuie scule, dacă vrei să ai familie, îți trebuie oameni.
  • Dacă n-ajunge, mai rămâne.
  • Dacă tăceai, filosof rămâneai. (Si tacuisses, philosophus mansisses.)
  • Dar din dar se face rai.
  • Dați cezarului, ce-i al cezarului. (Matei 22:21)
  • De ce e mai râioasă capra, de aia stă cu coada mai sus.
  • Dă-i nas lui Ivan, că se suie pe divan.
  • De la Ana la Caiafa.
  • Dela un datornic rău și un sac de paie e bun.
  • Din talpa casei cerc de bute nu se poate face.
  • Din talpa casei nu poți face doage, nici din coadă de câine sită de mătase.
  • Din talpa casei nu se face obadă de roată.
  • După mine, potopul!.
  • După război mulți viteji se arată.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


E[modificare | modificare sursă]

  • E bun numai când doarme.
  • E învățat (cu greutățile) ca țiganul cu ciocanul (scânteia).
  • Excepția întărește/confirmă regula.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


F[modificare | modificare sursă]

  • Fă bine și așteaptă rău.
  • Ferește-mă Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
  • Ferește-te de proști, pentru că au mintea odihnită.
  • Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
  • Ferește-te de câinele mut și de omul tăcut.
  • Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala.
  • Foamea e cel mai bun bucătar.
  • Frate, frate, dar brânza e pe (costă) bani.
  • Frâul de aur nu face calul mai bun.
  • Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


G[modificare | modificare sursă]

  • Găina bătrână face supa bună.
  • Găina vecinului pare curcă.
  • Găină în făină.
  • Gând la gând cu bucurie.
  • Gerul nu vine niciodată singur.
  • Graba strică treaba.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


H[modificare | modificare sursă]

  • Haina nu face pe om
     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


I[modificare | modificare sursă]

  • Iarba rea nu piere. (Mala herba non interit.)


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


Î[modificare | modificare sursă]

  • În boul care trage, în ăla dă cu biciul
  • Încet încet - departe ajungi
  • Încetul cu încetul se face oțetul
  • Învață din nevoia altuia
  • În țara orbilor, chiorul este împărat
  • Încet si prost


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


J[modificare | modificare sursă]

  • Jarul potolit te arde
  • Jur acum pana nu iese soarele
     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


K[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


L[modificare | modificare sursă]

  • La plăcinte înainte, la război înapoi.
  • La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
  • Lacomului nu-i ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge.
  • Lacomul nu zice-“ajunge!”, Oltu-n gură de i-ar curge.
  • La/în tot răul este și un bine.
  • La omul sărac, nici boii nu trag.
  • Lauda de sine nu miroase a bine.
  • Laudă-mă gură (că, de nu mi-i lăuda, să vezi ce palmă ți-oi da!).
  • Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
  • Lacul de ploaie nu ține mult.
  • Lăcomia pierde omenia.
  • Lăcusta nu are milă de bucate.
  • Lucrul, odată început, e pe jumătate făcut.
  • Lupul cu slugi nu face gâtul gros.
  • Lupul lup rămâne.
  • Lupul părul schimbă, iară nu hirea. (Miron Costin)
  • Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba.
  • Lumea muncește și sapă și eu duc câinii la apă.
     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


M[modificare | modificare sursă]

  • Mai bine mai târziu decât niciodată.
  • Maimuța în aur și purpură, tot maimuță rămâne.
  • Mamă soacră, poamă acră.
  • Măgarul duce vinul și bea apă.
  • Mătura nouă mătură bine.
  • Meseria e brățară de aur.
  • Mi-e milă de tine, dar de mine mi se rupe inima.
  • Minciuna are picioare scurte.
  • Mortul de la groapă nu se (mai) întoarce.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


N[modificare | modificare sursă]

  • Năravul din fire nu are lecuire.
  • Năravul din născare leac nu are.
  • Nemulțumitului i se ia darul.
  • Nevoia îl învață pe om.
  • Nevoia te învață.
  • Nimeni nu e profet în țara lui. (Matei 13:47)
  • Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora.
  • Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.
  • Nu e dracul (chiar) așa de negru.
  • Nu este pădure fără uscături.
  • Nu-i "mult" să nu se termine și "puțin" să nu ajungă.
  • Nu face ce face popa, fă ce zice popa.
  • Nu haina îl face pe om.
  • Nu iese fum fără foc.
  • Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
  • Nu mor caii când vor câinii.
  • Nu lăuda ziua înainte de asfințit.
  • Nu poți fi și cu varza unsă și cu slănina în pod.
  • Nu se sperie curva bătrână de vorba groasă.
  • Nu știe stânga ce face dreapta. (Matei 6:3)
  • Nu te încrede în cânele care dă din coadă.
  • Nu toate muștele fac miere.
  • Nu tot ce zboară se mănâncă.
  • Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala.
  • Nu-ți dori, că ți se va întâmpla.
  • Nu vede pădurea de copaci / din pricina copacului.
  • Nu zice hop până n-ai sărit groapa/pârleazul.
  • Numa-ncet, cu furca se încarcă carul.
  • Numai în pomul care face roade nu dă nimeni cu pietre.
  • Numai prostul râde de ce își aduce aminte.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


O[modificare | modificare sursă]

  • Ochii care nu se văd se uită.
  • Ochii sunt oglinda/fereastra sufletului.
  • Ochii verzi niciodată să nu-i crezi.
  • Omul e măsura tuturor lucrurilor. (Protagoras)
  • Omul sfințește locul, nu locul pe om.
  • Omul face haina și nu haina pe om.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


P[modificare | modificare sursă]

  • Paza bună trece primejdia rea
  • Până ce nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos.d
  • Pofta vine mâncând
  • Prietenul bun e ca o pungă de bani.
  • Prietenul la nevoie se cunoaște
  • Prostia și domnia se plătește" (este posibil ca formularea "se plătește" să fie incorect scrisă în acest caz..., ...„au prețul lor”!)
  • Prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul
  • Prostul moare de grija altuia
  • Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
  • Pentru o babă surdă, nu se trag clopotele de două ori.
  • Peștele de la cap se-mpute
  • Peștele mare mănâncă peștele mic (sau,...Peștele cel mare mănâncă pe cel mic)
  • Pică pară mălăiață în gura nătăfleață
  • Prea puțin ca să trăiești, prea mult ca să mori
  • Prieteni noi să îți faci, dar de cei bătrâni să nu te lași![1]
  • Printre grâu, mălura crește.
  • Prost să fii, noroc ca esti
  • Puneți frâu la gură și lacăt la inimă
  • Prostul întâi o croiește apoi o gândește
  • Prostul nu se lasă până când nu spune tot ce știe
  • Punctualitatea-i politețea regilor
  • Prostul nu e prost destul, până nu e și fudul


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


R[modificare | modificare sursă]

  • Rabdă, inimă, și taci, că n-ai alta ce să faci.
  • Rabdă, suflete, cât poți, nu-ți da taina către toți.
  • Răbdarea trece marea.
  • Răzbunarea e arma prostului.
  • Râde hârb/ciob de oală spartă
  • Râde dracul de porumbe negre și pe sine nu se vede.
  • Râde prostu de bani gata.
  • Râde prostu de neghiob.
  • Rușinosul roade osul.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


S[modificare | modificare sursă]

  • S-a dus bou și a venit vacă.
  • Să fii domn e o întâmplare, să fii om e lucru mare.
  • Să stăm strâmb și să judecăm drept.
  • Sătulul nu crede flămândului.
  • Sângele apă nu se face.
  • Sârguința e mama norocului.
  • Scopul scuză mijloacele.
  • Scump la tărâțe, ieftin la făină.
  • Socoteală curată, prietenie lungă.
  • Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.
  • Stăpânul zgârcit învață sluga hoață.

Ș[modificare | modificare sursă]

  • Și tăcerea e un răspuns.
  • Știe mocanul ce-i șofranul? Când îl vede pe tarabă, gândește că e otravă.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


T[modificare | modificare sursă]

  • Tăcerea e de aur, vorba de argint.
  • Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc.
  • Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură![1]
  • Toamna se numără bobocii.
  • Toate drumurile/căile duc la Roma.

Ț[modificare | modificare sursă]

  • Țara arde și/iar baba se piaptănă.
  • Țara arde de tătari, babei îi arde de lăutari.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


U[modificare | modificare sursă]

  • Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
  • Unde dai și unde crapă.
  • Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.
  • Unde se cioplește, sar și așchii.
  • Unde-s mulți, puterea crește.
  • Urma alege.
  • Urma scapă turma.
  • Un măr bolnav strică o grămada mare de mere sănătoase.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


V[modificare | modificare sursă]

  • Vinde pielea ursului din pădure.
  • Vorba dulce mult aduce.
  • Vorba lungă, sărăcia omului.
  • Vorbești de lup și lupul la ușă.
  • Vrabia mălai visează, iar calicul praznicul.
  • Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasmă!
  • Vrei să faci o meserie, îți trebuie scule. Vrei să faci o familie, îți trebuie oameni.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 


Z[modificare | modificare sursă]

  • Zace pe moarte și ar mânca de toate.
  • Zarurile au fost aruncate. (Alea iacta est. Atribuit de Suetonius lui IIuliu Cezar)
  • Ziua bună se cunoaște de dimineață.

Publicații[modificare | modificare sursă]

Colecții de proverbe românești[modificare | modificare sursă]

Traduceri, comparații cu alte limbi[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Boii bătrâni fac brazda dreaptă, 9 mai 2011, Eugen Chelemen, Adevărul, accesat la 27 iunie 2012

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Proverbele lumii despre calități și defecte, Editura Albatros, București, 1978.
  • Proverbe românești, Editura Minerva, București, 1984
  • Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, zece volume - cea mai completă operă de paremiologie românească - recenzie
  • Proverbele Românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia: Proverbe, dicětorǐ, povǎtuiri, cuvinte adevěrate, aseměnǎrǐ, idiotisme și cimilituri cu un glosar Româno-frances de Juliu A. Zanne, Jules A. Zanne, Editura Socecǔ & Comp., 1895
  • Ion Holban, O interpretare fizico-umoristică a proverbelor românești, în Fizica și tehnologiile moderne, volumul 2, nr. 1-2, 2004 PDF

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Listă de proverbe românești.

Vezi și[modificare | modificare sursă]