Propoziţie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul „modifică pagina”. |
O propoziţie este o succesiune de cuvinte dintr-o limbă oarecare, vie sau moartă, care conţine o idee mai mult sau mai puţin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii respective. În acest sens de obicei este vorba de o propoziţie gramaticală.
În general, în toate limbile moderne se consideră că propoziţiile trebuie să conţină măcar un subiect şi un predicat, dar ocazional ele pot conţine şi numai un singur cuvânt, ca de exemplu în propoziţiile: "Mergi!", "Bine.", "Plouă.", "Da.", "Atât.". Propoziţiile fără subiect sau predicat se numesc "eliptice de subiect", respectiv "eliptice de predicat".
Propoziţiile se pot împărţi în afirmative, negative, interogative, imperative şi exclamative. Cele afirmative sunt enunţiative sau declarative. În cazul propoziţiilor negative, cel care vorbeşte (sau scrie) face opusul unei afirmaţii. În cazul propoziţiilor interogative vorbitorul foloseşte o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca orice propoziţie, propoziţiile interogative pot conţine variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) şi pronume interogative (cine, care, ce,câţi). În sfârşit, şi un exemplu de propoziţie exclamativă: "Ce repede ai alergat!".
[modifică] Propoziţii matematice
În sens matematic, o propoziţie matematică este o succesiune de afirmaţii care ori se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind atunci "axiomatică".
[modifică] Logică
În logica booleană propoziţia (aserţiunea) este un enunţ declarativ căruia i se atribuie una din cele două valori de adevăr "adevărat" sau "fals". O propoziţie "adevărată" are drept valoare "adevărul". În această logică, cele două valori "adevăr" şi "falsitate" se notează de obicei cu "1" şi "0".
Deseori valoarea de adevăr a unei propoziţii nu este cunoscută. De exemplu, propoziţia "Negru Vodă a fost primul domnitor al Ţării Româneşti." este o propoziţie în sens logic. Deşi nu se cunoaşte exact valoarea de adevăr a acestei propoziţii, ea este cu siguranţă ori adevărată, ori falsă.
Există şi alte logici matematice, care pe lângă "adevărat" şi "fals" permit:
- mai multe valori situate între "adevărat" şi "fals" = logica polivalentă;
- sau chiar o infinitate de valori intermediare şi continue, situate între "adevărat" şi "fals".
Alte logici, complementare, au ca obiect enunţurile nedeclarative ca de exemplu întrebările (logica interogativă), instrucţiunile (logica imperativă), etc.
În general enunţurile care exprimă emoţii şi sentimente (ca instrucţiuni, comenzi, dorinţe, rugăminţi) nu sunt propoziţii logice declarative; ele sunt numite în general "atitudini propoziţionale".
