Propoziţie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul „modifică pagina”. |
O propoziţie este o succesiune de cuvinte dintr-o limbă oarecare, "vie" sau "moartă" (a se vedea articolele limbă vie şi limbă moartă), care conţine o idee mai mult sau mai puţin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii respective. În acest sens este vorba de o propoziţie gramaticală.
În general, în toate limbile moderne se consideră că propoziţiile trebuie să conţină măcar un subiect şi un predicat, dar ocazional ele pot conţine şi numai un singur cuvânt, ca de exemplu în propoziţiile: "Mergi!", "Bine.", "Spusei.", "Da.", "Atât.". Propoziţiile fără subiect sau predicat se numesc "eliptice de subiect", respectiv "eliptice de predicat".
Propoziţiile se pot împărţi în propoziţii afirmative, propoziţii negative şi propoziţii interogative. Cele afirmative sunt enunţiative sau declarative. În cazul propoziţiilor negative, cel care vorbeşte (sau scrie) face opusul unei afirmaţii. În sfârşit, în cazul propoziţiilor interogative vorbitorul foloseşte o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou.
[modifică] Propoziţii matematice
În sens matematic, sau şi ştiinţific, o propoziţie matematică este o succesiune de afirmaţii care ori se pot demonstra, ele fiind atunci "demonstrabile", ori nu trebuiesc a fi demonstrate, fiind atunci "axiomatice".
[modifică] Logică
În logica booleană (vezi şi logica Boole, algebra Boole), propoziţia (aserţiunea) este un enunţ declarativ care este sau "adevărat" sau "fals". O propoziţie "adevărată" are drept valoare "adevărul". În această logică, cele două valori "adevăr" şi "falsitate" se notează cu "1" şi "0".
Deseori valoarea de adevăr a unei propoziţii nu este cunoscută. De exemplu, propoziţia "Negru Vodă a fost primul domnitor al Ţării Româneşti." este o propoziţie în sens logic. Deşi nu se cunoaşte exact valoarea de adevăr a acestei propoziţii, ea este desigur ori adevărată, ori falsă.
Există şi alte logici matematice, care pe lângă "adevărat" şi "fals" permit:
- mai multe valori situate între "adevărat" şi "fals" = logica polivalentă;
- sau chiar o infinitate de valori intermediare situate între "adevărat" şi "fals".
Întrebările, instrucţiunile, comenzile, dorinţele, rugăminţile şi în general enunţurile care exprimă emoţii şi sentimente nu sunt propoziţii logice; ele sunt numite în general "atitudini propoziţionale".

