Promovare (șah)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Chess pll45.svg Chess qll45.svg Chess nll45.svg Chess rll45.svg Chess bll45.svg

Promovarea este un termen șahistic care caracterizează transformarea unui pion care atinge linia a opta la alegerea jucătorului în regină, cal, turn sau nebun de aceeași culoare (Just & Burg 2003:16). Noua piesă înlocuiește pionul pe același pătrățel, aceasta acțiune fiind o parte a mutării. Promovarea nu este limitată la piesele care au fost numai ce capturate (Schiller 2003:18-19). Promovarea pionului adeseori decide rezultatul sfârșitului jocului de șah.

Deoarece regina este cea mai puternică piesă, la majoritatea vastă a promovărilor sunt alese reginele. O promovare a unei piese în afară de regină este numită subpromovare (Golombek 1977).

Tablă de şah cu extra regine albe şi negre pentru promovare la a treizeci şi cincea Olimpiadă de Şah

Promovările în rege sunt permise în unele variante de șah, cum ar fi antișahul. De notat mai jos, într-o perioadă promovarea nu era forțată, iar un jucător putea alege ca un pion atingând linia a opta să rămână pion. În unele variante de șah fairy, promovările în piesee de culoarea adversarului sunt de asemenea posibile.

Promovarea diferitelor piese[modificare | modificare sursă]

Promovarea în regină este cea mai practicată în joc, deoarece regina este cea mai puternică piesă. Subpromovarea (promovarea în altă piesă decât regina) se întâlnește mai frecvent în problemele de șah decât în jocul practic. În jocul practic subpromovările sunt rare, dar nu foarte extraordinare; ca cea mai puternică piesă, regina este de obicei cea mai oportună, dar promovarea în alte piese poate fi avantajoasă în anumite situații. O promovare în cal e ocazional folositoare, mai ales în cazul în care se dă șah în urma acestei promovări. O promovare în turn este în cazuri rare necesară pentru a evita patul. Promovarea în nebun aproape niciodată nu e întâlnită în jocul practic (aproximativ un joc din 333000).

Fischer-Petrosian 1959
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția după 37.h8D, patru regine

De notat că procentul jocurilor care includ una sau mai multe promovări poate fi indus în eroare datorită faptului că adeseori o cedare va întâlni prioritatea unei actuale promovări (Colusso contra Calvaneso, 2008). În 2006 s-a aflat că conform bazei de date a șahului, din 3200000 jocuri (mulți mari maeștri și maeștri) doar 1,5 procente conțin promovări. În aceste jocuri (jocurile numărate care conțin mai multe promovări de același jucător în aceeași piesă), numărul tipului de piese care au fost promovate e aproximativ:

Piesă Procent
Regină 96.9
Cal 1.8
Turn 1.1
Nebun 0.2

Aceste date arată că doar 3% din toate promovările sunt subpromovări. Numărul subpromovărilor însemnate este, în orice caz, mai mic decât numărul celor neînsemnate. De notat că promovarea nu este limitată la piesele care au fost capturate anterior. Unele seturi de șah au extra regine de fiecare culoare pentru a fi folosite pentru pionii promovați. Dacă regina nu este la îndemână, un turn pus invers este deseori folosit pentru a-l denumi regină.

Diagrama din jocul dintre Bobby Fischer și Tigran Petrosian din 1959 de la turneul de candidați arată poziția în care fiecare parte are două regine.[1] Patru regine au existat de la mutarea 37 până la mutarea 44 (Fischer 2008:113-14).

Strategia[modificare | modificare sursă]

P. Short-Daly, campionatul irlandez 2006
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția după mutarea a zecea a albului

Abilitatea de a promova este adeseori factorul decisiv la sfârșitul jocului și în acest chip are o atenție importantă la începutul și mijlocul partidei. Aproape toate promovările au loc la sfârșitul jocului, dar promovarea are loc și în mijlocul jocului.

Promovarea ocazional are loc chiar la început, în special când o parte face o greșeală, ca în capcana lui Lasker, care descrie o subpromovare în cal la mutarea a șaptea: 1.d4 d5 2.c4 e5 3.d:e5 d4 4.e3? Nb4+ 5.Nd2 d:e! 6.N:b4?? ef+! 7.Re2 fgC+! Schlechter-Perlis, Karlsbad în 1911 a putut face o promovare la mutarea 11: 1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 Cf6 4.e3 Nf5 5.Db3 Db6 6.cd D:b3 7.ab N:b1? 8.dc! Ne4?? 9.T:a7! T:a7 10.c7 amenițând 11.cbD și 11.c8D.[2] Perlis a evitat capcana prin 8...Nc6!, pierzând mai încet.[3] Marele maestru britanic Joe Gallagher a avut o idee similară în partida Terentiev-Gallagher: 1.d4 Cf6 2.Ng5 Ce4 3.Nf4 c5 4.c3 Db6 5.Db3 cd 6.Q:b6 ab 7.N:b8? dc 8.Ne5?? T:a2! și acum albul ar putea fi înfrânt întrucânt dacă 9.R:a3 c2 promovează (Gallagher 1996:121). Alt exemplu este 1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.C:e4 Cf6 5.Cg3 h5 6.Ng5?! h4 7.N:f6?? hg 8.Ne5 T:h2! 9.T:h2 Da5+! 10.c3 D:e5+! 11.de gh, cu un succes dublu, 12...hgD și h1D ca în Schuster-Carls, Bremen 1914 și NN-Torre, Mexico 1928 (Burgess 1998:72). De notat că 10.Dd2 (în loc de 10.c3) s-ar putea ciocni cu 10...ef+! 11.Rd1 (11.R:f2 D:d2+) D:d2+ 12.R:d2 fgD mai bine decât 10...D:e5 11.de gh 12.Cf3 h1D 13.0-0-0 cu un atac puternic (Neishtadt 1996:94-96).

Sunt de asemenea puține deschideri unde fiecare parte duce un pion sacrificat cu cheful capturării, ieșind că fiecare parte transformă un pion în regină. Un exemplu este văzut în poziția din dreapta, unde jocul continuă 10...bc 11.ef cb 12.fg baD 13.ghD.

Fiecare jucător promovează un pion la mutarea a șaptea în partida Casper-Heckert: 1.e4 Cf6 2.Cc3 d5 3.e5 d4 4.ef dc 5.d4 cb 6.fg bsD 7.ghD.[4]

Istoria regulii[modificare | modificare sursă]

Ideea originală era aceea că pionul trebuia să promoveze până la cea mai slabă piesă. În Evul Mediu, cea mai slabă piesă era regina sau farzinul, datorită mutărilor ei limitate de timp. Când regina dobândi o nouă mutare, jocul era radical modificat. Când ferii deveneau regină, regulile spuneau că o parte nu poate avea mai mult decât o regină (Davidson 1981:59-60).

În diferite timpuri, pionul a putut să se promoveze doar în piesa de pe pătrățelul pe care promovează. În Italia, în secolul al optsprezecelea și la începutul secolului al nouăsprezece, pionul putea să fie promovat doar în piesa care a fost numai ce capturată. În plus, lui Philidor nu-i plăcea posibilitatea de a avea două regine, iar în toate edițiile cărții sale (1749-1790) afirma că o promovare ar putea fi doar într-o piesă care a fost anterior capturată. Lambe de asemenea afirma această regulă într-o carte din 1765 (Davidson 1981:60-61). Dacă niciuna din piesele de promovare nu au fost capturate, pionul rămâne inactiv până când una din aceste piese este capturată, după care, pionul, imediat ia rolul piesei respective (Staunton 1848:7). Un jucător nu poate avea niciodată două regine, trei cai, trei turnuri sau trei nebuni de aceeași culoare pe tablă (Staunton 1848:7).

Limitarea regulii de promovare a fost folosită cu asperități. Arthur Saul a publicat o carte în 1814 care dădea regula promovării fără restricții, așa cum a făcut Jacob Sarratt în 1828. În timpul lui Sarratt promovarea fără restricții era populară și cu potrivit lui Davidson ea a devenit universală în mijlocul secolului al nouăsprezecelea (Davidson 1981:61). În orice caz, Howard Staunton a scris în Ghidul jucătorului de șah, inițial publicat în 1847, că potrivit lui Carl Jaenisch promovarea limitată a rămas folosită în nordul Europei, Rusia, Scandinavia și Germania(Staunton 1848:7).

Regula Asociației Britanice de Șah din 1862[modificare | modificare sursă]

Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Albul la mutare
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Albul joacă și pune mat într-o mutare dacă s-ar putea transforma într-o piesă de culoare opusă
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
După 1.b:a8P R:h3 pat

În ciuda actualelor reguli ale șahului de a obliga pionul care ajunge pe linia a opta să se promoveze într-o altă piesă, aceasta nu a fost întotdeauna folosită. Wilhelm Steinitz, primul campion mondial, în 1889, în calitate de instructor al șahului modern, a aprobat „Codul de Legi al Asociației Britanice de Șah” (Steinitz 1990:xx), unde Legea XIII prevedea că când un pion a ajuns pe al optulea pătrățel, jucătorul are opțiunea de selectare a piesei, chiar dacă piesa cutare a fost capturată anterior, iar pionul își asumă numele și puterile piesei selectate sau poate rămâne pion. A explicat că obiectivul acestei reguli se referă la poziția din diagrama din stânga, care a citat-o din Cartea Congresului de Șah din Londra, din 1862, a lui Johann Löwenthal

Dacă albul joacă ba8D?? (sau orice altă promovare), negrul câștigă cu 1...gh, iar albul nu-l poate opri pe negru să-i dea mat prin mutarea 2...h2X. În schimb albul face remiză prin ba8P!!, iar 1...gh sau 1...R:h3 îl aduce pe alb în poziție de pat, iar alte mutări pot fi urmate de 2.N:g2, cu un sfârșit de joc de remiză.[5] Steiniz scria „Noi aprobăm decizia Congresului de Șah de la Londra, din 1862, deși regula pionului 'orb' denunțată de un număr de autorități.”"[6] Aceeași regulă și explicație a fost dată de George H. D. Gossip în Manualul Jucătorului de Șah (Gossip & Lipschütz 1902:17-18, 33).

Limbajul pronunțat al Legii XIII de asemenea permite promovarea în orice piesă de orice culoare. Această regulă e prezentată pe diagrama din dreapta, unde albul joacă și dă mat într-o mutare. Așa ceva nu se poate întâmpla potrivit regulilor din zilele noastre, dar potrivit Legii XIII soluția din poziția din diagramă este 1.g8C neagru, când noul cal blochează pătrățelul de scăpare al regelui propriu (Birbrager 1975:25). Posibil, alte probleme distractive ar putea fi create băgând promovarea în rege, pe care Legea XIII de asemenea o permite.

Howard Staunton s-a opus viguros regulii din 1862 când a fost propusă, dar comitetul de turneu a aprobato cu o majoritate largă de voturi (Sergeant 1934:117). În orice caz, ea nu a devenit populară. Philip Sergeant a scris (Sergeant 1934:138):

Un corespondent în Mai [1865] în Lumea Șahului, nu a exagerat când a scris că Codul B.C.A a fost în majoritatea cazurilor neacceptat de amatorii britanici și a fost condamnat categoric de autoritățile din America, Germania și Franța. În particular, absurda regulă a „pionului mort”, împotriva căreia Staunton a făcut proteste în 1862, au eșuat necâștigând aprobare.

Cartea de turneu a turneului internațional de șah din Londra din 1883 (inițial publicată în 1883) conține „Codul Internațional de Șah Revizuit”, care a fost „publicat pentru atenția și aprecierea jucătorilor de șah și în special pentru managerii turneelor internaționale viitoare”. Spre deosebire de regula din 1862, care permitea pionului să rămână pion, noul cod spune „Un pion ajuns pe linia a opta trebuie să fie numit regină sau piesă ... .”[7]

Subpromovare[modificare | modificare sursă]

Chess pll45.svg No sign.svg Chess qll45.svg Chess rll45.svg Chess bll45.svg Chess nll45.svg

Promovarea în cal, nebun sau turn se numește „subpromovare”.

Promovarea în cal[modificare | modificare sursă]

Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Prin promovarea în cal se câștigă

Întrucât mutările calului nu pot fi efectuate de regină, subpromovările în cal pot fi foarte folositoare și este cel mai folosit tip de subpromovare.

În diagramă din dreapta, data de campionul mondial Emanuel Lasker, albul are un imens dezavantaj material. Promovarea în regină (ed8D?), doar îl va lăsa pe negru cu un avantaj material.

În schimb, prin promovarea în cal ed8C+! se câștigă cu iscusință cu furca 1...R urmat de 2.C:f7 urmat de N:h8 îi dă albului o piesă în plus pentru a câștiga partida.[8]


Kamsky-Bacrot, 2006
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția înainte de 74... e1C+, promovarea în cal duce la joc egal.

Promovarea în cal poate fi de asemenea făcută pentru cauză defensivă; în diagrama din dreapta este prezentată o partidă ce a avut loc în 2006 și s-a jucat între Gata Kamsky și Étienne Bacrot.[9] Albul amenință să captureze pionul sau să dea mat prin Th1 dacă negrul promovează pionul în regină, turn sau nebun. Singura mutare biruitoare este 74...e1C+!, iar sfârșitul jocului cu turn contra nebun se termină teoretic cu remiză. În actuala partidă, au fost făcute greșeli în sfârșitul de joc turn contra cal, iar albul a câștigat la mutarea 103 (de la Villa 2008:43-44). Această este o tehnică defensivă standard pentru sfârșitul de joc turn contra pion (de la Villa 2008:71-72).


Zurakhov-Koblentz, Tbilisi 1956
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția după mutarea 56 a negrului
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția după mutarea 58 a negrului

Tim Krabbé precizează că partida Zurakhov-Koblentz (arătată în diagramele din stânga și dreapta) oferă un exemplu foarte rar al unui joc cu două „subpromovări” serioase în cal. În poziția din stânga, negrul amenință 57...C:g7, iar dacă albul promovează pionul în regină, turn sau nebun, negrul poate face poziție egală prin 57...Ce7+! uramt de 58...C:g8. Singura mutare potrivită este 57.g8C!, Krabbé remarchează că acesta este un exdemplu rar de promovare în cal fără șah.

Douăzecișiunu mutări mai târziu, jucătorii ajung la poziția din dreapta. Din nou, promovarea în orice înafară de cal va duce la o furcă prin care va fi capturată noua piesă, e.g. 79.c8D?? Cd6+ urmat de 80...N:c8, cu sfârșit de remiză. În schimb albul joacă 79.c8C+! (aici sunt și alte mutări biruitoare cum ar fi 79.Rc5.) Rb8 80.Rb6, iar negrul cedează deoarece albul nu mai poate fi oprit în a promova cel de-al treilea pion—de data asta în regină.

Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Albul mută și câștigă

În diagrama alăturată din dreapta este prezentată partida V. Akopian contra S. Karjakin de la Nalcik, 2009[10]. 71.a8D D:b2+ duce la șah veșnic, așa că Akopian a jucat a8C, iar Karjakin a cedat deoarece dacă 71...D:b2+, atunci 72.Cb6+ D:b6 73.R:b6 și Akopian are o regină în plus și câștigă ușor.

Promovarea în turn sau în nebun[modificare | modificare sursă]

Deoarece regina combină puterile turnului și ale nebunului sunt rare cazurile când este nevoie de subpromovarea în una din aceste piese. În orice caz, această subpromovare este avantajoasă, de obicei pentru a evita patul:

Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Prin promovarea în turn se câștigă
P. Short-Daly, Campionatul Irlandez 2006
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția după mutarea 70 a albului

În poziția din stânga de mai jos (mutarea albului), negrul amenință capturarea pionului albului, iar promovarea în regină duc la pat. Doar g8T! e mutarea biruitoare.

În dreapta mai jos se află o poziție dintr-o partidă ce avut loc în 2006 la Campionatul Irlandez de Șah.[11] Aici de asemenea, o promovare în regină ar permite patul: 70...b1D?? 71.Dh3+! R:h3 pat. În schimb, partid s-a terminat cu 70.b1N! 0-1


Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Albul mută și câștigă

În poziția din stânga, promovarea în nebun este singura mutare biruitoare: 1. c8N! N\oriunde 2. Cd7 N\oriunde 3. Nb7X 1-0

Mai puțin frecvent, subpromovarea în nebun sau turn poate fi necesară nu pentru a evita patul, ci pentru al produce, pentru a face remiză într-o poziție pierdută. În dreapta se află un exemplu de final studiat de Hermanis Matisons.


Herman Mattison
Rigaer Tageblatt, 1914
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Albul mută și obține remiză. Poziția după mutarea a cincea

Ambele mutări ale regelui duc la înfrângere rapidă (ele pot fi urmate de Tgg7 de exemplu), așa că pionul trebuie promovat. 6.b8D și b8T duc la înfrângere prin capturare pe c8, iar 6.b8C se termină fie cu pat după Tg:c8??, sau cu înfrângere rapidă după Tc:c8. Mutarea potrivită este 6.b8N!, întrucât turnul c7 este acum legat. Negrul trebuie sau să accepte remiza, sau să joace 6...Tg:c8 care, cu un nebun pe b8, mai curând decât un nebun sau un turn, este pat.

Subpromovarea în cal sau în turn este rară în jocul practic, iar cea în nebun este chiar rară, dar în problemele compuse de șah ca acest ultim exemplu, ea are loc mai frecvent. Întâmplător, cel mai faimos exemplu este poziția Saavedra position. Unele cazuri pot fi destul de impresionante: un studiu de Jan Rusinek, de exemplu, face ca albul să promoveze în cal, turn sau nebun, în ordine pentru a produce patul. O transformare generală este o problemă în care promovările în toate cele patru piese au loc. Un exemplu extrem este corvoada Babson, unde subpromovările negrului sunt contracarate de ale albului (dacă negrul promovează în turn, așa face și albul), subpromovările albului fiind singura cale de a da mat negrului într-un număr stabilit de mutări.

Reshko-Kaminsky, 1972
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
1.a8N! este singura cale de a câștiga

În partida din 1972[12] dintre Aron Reshko și Oleg Kaminsky (diagrama din dreapta), promovarea în regină sau în turn ar permite 1...Df7+!! 2.D:f7 pat. Albul ar putea promova în cal, dar asta nu ar fi suficient pentru a câștiga (Soltis 1978:34-35). Albul câștigă după:

1.a8N! Db3
2.Dd7 2.Nc6 Da2 3.Nd7 Dg8 4.D:g8+ R:g8 5.R:g6 de asemenea câștigă (Müller & Pajeken 2008:219-20)
2...Dg8
3.Nd5 Df8
4.Nf7 Rh8
5.De8 D:e8
6.N:e8 Rh7
7.Nf7 Rh8 Negrul este în Zugzwang de două mutări.
8.Rg6 h5
9.R:h5 1-0

În partida adevărată, albul a promovat în cal. Albul a câștigat partida datorită unei erori făcută de negru (Müller & Pajeken 2008:219-20).

Subpromovări neînsemnate[modificare | modificare sursă]

Shirov-Kramnik, 2005
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția înainte de 25... e1T+

Majoritatea subpromovărilor sunt în jocul practic, așa cum Tim Krabbé a apreciat, „glume absurde” —subpromovări făcute fără a fi în realitate nevoie de a le face (vezi legăturile externe de mai jos). Un exemplu recent de nivel înalt a fost partida Shirov-Kramnik din 2005.[13] În poziția arătată în stânga, negrul a jucat 25...e1N+. Această subpromovare este complet neimportantă ca și 25...e1D+ care tot forțează 26.D:e1.

Vidmar-Maróczy, 1932
Chess zhor 26.png
Chess zver 26.png
a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 h8
a7 b7 c7 d7 e7 f7 g7 h7
a6 b6 c6 d6 e6 f6 g6 h6
a5 b5 c5 d5 e5 f5 g5 h5
a4 b4 c4 d4 e4 f4 g4 h4
a3 b3 c3 d3 e3 f3 g3 h3
a2 b2 c2 d2 e2 f2 g2 h2
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1
Chess zver 26.png
Chess zhor 26.png
Poziția înainte de 124.h8N+ R:h8 125. d8N

În 1932, o lungă partidă[14] între Milan Vidmar și Géza Maróczy a fost o remiză teoretică multe mutări, datorită finalului de partidă cu nebuni de câmp opus. Două subpromovări în nebuni au fost două mutări consecutive ale albului:

124. h8N+ R:h8
125. d8N R:g8

Partida s-a încheiat cu remiză la mutarea 129.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fischer-Petrosian
  2. ^ Schlechter-Perlis (analysis).
  3. ^ Schlechter-Perlis, Karslbad 1911
  4. ^ Cea mai recentă dublă poligamie
  5. ^ Id., p. xxiv.
  6. ^ Id.
  7. ^ În totalitate, Regula 10 prevedea, "Un pion ajuns pe linia a opta trebuie să fie numit regină sau piesă, la alegerea jucătorului, indiferent de numărul de piese de pe tablă. Regina sau piesa creată acționează imediat cu noua sa capacitate. Până pionul nu a primit noul nume mutarea este incompletă."
  8. ^ Emanuel Lasker, Manualul de șah al lui Lasker, publicații Dover, 1960, pp. 35-36. SBN 486-20640-8.
  9. ^ Kamsky-Bacrot, 2006
  10. ^ Telegraful obișnuit, p. W15 (Weekend supliment), Sâmbătă 2 mai 2009
  11. ^ P. Short-Daly, Campionatul Irlandez 2006.
  12. ^ Reshko-Kaminsky, Campionatul de la Leningrad 1972
  13. ^ Shirov-Kramnik
  14. ^ Vidmar-Maróczy

Referințe[modificare | modificare sursă]