Principatul de Pind şi Meglen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Principatul de Pind)

Principatul de Pind şi Meglen (în aromână: Principatu di la Pind) a fost un stat autonom creat cu sprijinul Italiei în regiunea de nord-vest a Greciei şi sudul Iugoslaviei în timpul celui de-al doilea război mondial. Regiunea Pind se întinde în partea de sud a Albaniei şi Macedoniei, precum şi nord-vestul Greciei. Micul stat a fost proclamat în timpul ocupaţiei italiene a Greciei de nord din vara anului 1941, ca o ţară a aromânilor şi a fost denumit Principato del Pindo de către italieni. Capitala era Metsovo (Aminciu în aromână), dar conducerea naţională era localizată la Trikala.

Primul principe a fost conducătorul aromân al organizaţiei separatiste Legiunea Romană: Alkiviadis Diamandi di Samarina. În 1942 o facţiune a Organizaţiei Revoluţionare Macedoneene i-a oferit şi tronul Macedoniei. Alchibiades a fost un patron al artelor, el însuşi fiind sculptor amator. A părăsit statul în 1942, refugiindu-se în România, iar succesorul său a fost pentru scurt timp Nicholas Matoussi. Titlul a fost oferit apoi familiei Cseszneky de Milvány, care ajutase armata italiană, dar Principele Julius care a deţinut titlul în perioada august-septembrie 1943 nu a deţinut vreo putere reală. Unii lideri aromâni şi macedoneni au guvernat în numele lor.

Datorită situaţiei politice şi militare haotice, nu s-au stabilit regulile de succesiune. Oricum se pare că principatul era o monarhie electivă, iar nu una ereditară. Statul a adoptat o serie de politici anti-greceşti, dar niciodată nu a fost antisemit. Evreii din Kastoria, Veria şi Ioannina ocupau poziţii de frunte în ierarhie.

[modifică] Conducători

Casa Diamandi:
- 1941-1942: Prinţul Alcibiade I (Alkiviadis Diamandi di Samarina)
Casa Matoussi:
- 1942 : Prinţul Nicolae I
Casa Cseszneky de Milvány:
- 1943 : Prinţul Iuliu I