Prigonirea evreilor în Statul Național-Legionar

Cadavre de evrei în pădurea Jilava în timpul rebeliunii legionarilor

Templul evreilor spanioli din Bucureşti
devastat și incendiat de legionari la 21 ianuarie 1941

Istoricul Jean Ancel afirmă faptul că Mișcarea Legionară ar fi avut de la începutul ei o atitudine foarte antisemită. Corneliu Zelea Codreanu ar fi făcut următoarele promisiuni în ianuarie 1930, printr-un ziar naționalist:

1. Dacă vom veni la putere îi vom încărca în câteva zile pe evrei în vagoane de vite, îi vom trimite în alte țări și vom împărți averile lor între stat și noi.
2. În momentul când ei vor părăsi satele, vom închide toate cârciumile și orice român va putea să fabrice alcool cât va dori.
3. Nici un țăran nu va mai plăti impozite, deoarece averea care va fi confiscată de la evrei va satisface toate necesitățile țării.
4. Fiecare țăran membru al Legiunii va primi 7.000 de lei pe lună din momentul când vom veni la putere.

Când Mișcarea Legionară a ajuns la putere, membrii ei și țăranii se așteptau să facă ceea ce a promis. În mod legal, legionarii nu puteau să-și însușească averile evreilor, astfel că au recurs la mijloace de teroare. În perioada de la 6 septembrie 1940 până la 21 ianuarie 1941, mulți evrei au fost maltratați sau omorâți. Aceste crime au fost săvârșite de aparatul administrativ legionar și Mișcarea Legionară prin diversele sale organizații: Ajutorul Legionar, cuiburi legionare, poliția legionară, Corpul Muncitoresc Legionar etc'.

Florin Șinca, inspector principal în cadrul I.G.P.R. spune că în prezent se face aceeasi dezinformare din perioada interbelică, Mișcarea Legionară fiind apreciată dupa evenimentele ultimilor ani ai acestei perioade. Potrivit istoricului liberal Neagu Djuvara, "este o greșeală să se credă că Mișcarea Legionară a fost o creație a fascismului". De asemenea, este menționat cu insistență antisemitismul legionarilor, dar "pâna la venirea la putere în 1940, ei nu omorâsera nici un evreu". În septembrie 1940, când Mișcarea Legionară a ajuns la guvernare, s-au făcut epurări ale evreilor din instituțiile de stat, de cultură, presă, teatre, spitale, etc. Până și elevii de liceu au fost exmatriculați. Comunitatea evreiască și-a creat propriile instituții de cultură: școli - de la grădiniță și până la licee, Teatrul Barașeum (actualul Teatru Evreesc de Stat), organizații de ajutor sanitar, etc. Campania de teroare împotriva evreilor s-a intensificat în conținut și densitate până a culminat prin Pogromul de la București.

Bibliografie

• ro Cartea Neagră, primul volum, a doua ediție, Matatias Carp, Editura Diogene 1996.
• he Istoria Holocaustului - România, dr. Jean Ancel, vol. 1 p. 240 - 242, Editura Iad vaȘem 2002.
• ro en The report of the International Commission on the Holocaust in Romania was submitted to President Ion Iliescu in Bucharest on November 11, 2004, Ch.5 - The Holocaust in Romania, Atacurile antievreiești orchestrate de Statul Național Legionar.
• ro Prigoană și rezistență în istoria evreilor din România 1940-1944 studii - Lya Benjamin, Editura Hasefer București, 2003.
• ro Contribuții la istoria României - dr. Jean Ancel, Editura Hasefer.
• ro Viata si moartea evreilor români în timpul regimului legionar (6 septembrie 1940 – 21 ianuarie 1941) - Resurse pentru studierea Holocaustului - Comunitatea Evreiasca din Romania

Vezi și

• Legi antievreiești în România (1940-1942)
• Pogromul de la București

Legături externe

• ro Marcu Rozen, Holocaust sub guvernarea Antonescu, date istorice și statistice privind evreii din România în perioada 1940 - 1944
• ro Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România
• ro STATUL NAȚIONAL LEGIONAR - Bilanțul unei guvernări (septembrie 1940 – ianuarie 1941)