Predeal
| Predeal | |||
| — Oraș — | |||
 |
|||
|
|||
 Predeal
|
|||
Predeal
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Brașov | ||
| Prima atestare | 26 februarie 1705[1] | ||
|
|
|||
| Localități componente | Pârâul Rece, Timișu de Sus | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ionel Goidescu[2] (PD-L, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 58,4 km² | ||
| Altitudine | 1.059 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[3] | |||
| - Total | 5.615 locuitori | ||
| - Densitate | 96,14 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Pagina oficială a Primăriei Predeal | |||
|
|
|||
  |
|||
modifică  |
|||
Predeal (în germană Schanzpass) este un oraș din județul Brașov, România. Este orașul situat la cea mai mare altitudine din România (1.030-1.110 m).
Cuprins |
Istoric [modificare]
Zona văii superioare a Prahovei a fost populată începând cu secolul al XVII-lea, când au început să se așeze scutelnicii de pe lângă mănăstirea Sinaia. Până în 1852, însă, punctul muntenesc de vamă între Țara Românească și Transilvania a fost la Breaza, în acel an mutându-se în comuna Predeal, impulsionând dezvoltarea turismului. Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a orașului Comarnic), care cuprindea tot ținutul de pe valea superioară a Prahovei; comuna Predeal s-a înființat în 1864. când Podul Neagului și Posada s-au alipit comunei Comarnic, restul satelor formând comuna Predeal, cu reședința la Bușteni, apoi (după 1874) la Predeal și apoi la Azuga.[4]
La 31 mai 1874 a fost semnată la București convenția dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal. Așezarea Predeal s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal. În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov.[necesită citare]
În anul 1908 Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins și Azuga, Predealul devenind comună autonomă, în plasa Peleș a județului Prahova, având în 1925 un număr de 1524 de locuitori.[5]
Parohia ortodoxă din Predeal a fost înființată în anul 1926. În anul 1930 Predealul număra 596 locuitori.[necesită citare]
În 1950, Predealul a devenit parte a orașului regional Stalin, din regiunea Stalin, denumite începând cu 1960 orașul regional Brașov și regiunea Brașov. În 1968, a fost organizat orașul Predeal în cadrul județului Brașov, Predealul primind în componență, pe lângă orașul propriu-zis, și satele Pârâul Rece, Timișu de Jos și Timișu de Sus.[6]
Așezare geografică [modificare]
Coordonatele Predealului sunt 45'30" latitudine Nordică și 25'26" latitudine Estică. Localitatea se învecinează cu mai multe orașe, astfel: în Sud cu orașul Azuga, în Sud-Vest cu orașul Bușteni, în Nord-Vest cu orașul Râșnov iar în Nord cu Municipiul Brașov.
Predealul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi.
În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând și astăzi.
Rețea rutieră [modificare]
Orașul este străbătut de două drumuri naționale, respectiv DN1 și DN73A. De asemenea, pe raza localității se regăsesc traseele a două drumuri comunale, respectiv DC15 (Bulevardul Libertății) și DC15A (Strada Trei Brazi).[7]
Climă [modificare]
Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul Predeal este recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescență prin aerul său cu umiditate ridicată și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski, snowboard sau săniuș.[8]
Populație [modificare]
Evoluția populației la recensăminte: 
La recensământul din 2002 Predealul avea 5.615 locuitori, împărțiți astfel:
- după etnie: 5.447 români, 125 maghiari, 21 germani, 16 rromi, 6 alte naționalități
- după religie: 5.323 ortodocși, 180 romano-catolici, 23 greco-catolici, 18 refomați, 14 evanghelici sinodo-prezbiterieni, 49 de alte confesiuni, 13 liber cugetători, 4 atei, 1 nu și-a declarat credința.
Obiective turistice [modificare]
În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii, datorită telescaunului și teleschiurilor de care dispune.
Stațiunea Predeal este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine și al problemelor de creștere ale copiilor. Principalii factori de cură sunt aerul curat, fără praf sau alți agenți alergici, bogat în ozon și radiații ultraviolete, atmosferă ionizată și presiunea relativ scăzută a aerului.
Printre obiectivele turistice mai importante putem aminti: mânăstirea Predeal, cimitirul legionar de la Predeal (aflat în spatele Mânăstirii Predeal), vila mareșalului Antonescu (situată în zona Cioplea din Predeal), statuia eroului-poet Mihail Săulescu (situată la intrarea în Predeal dinspre Brașov), biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (aflată în centrul orașului Predeal).
Mânăstirea Predeal [modificare]
Ctitorul mânăstirii a fost Ioanichie Ieromonahul și Duhovnicul. Un pomelnic cu aspect de cronică, scris la 20 mai 1821, recunoaște data înființării „la anul 1774, în luna iunie în 20”, când acest preot călugăr a cerut și a obținut terenul de construcție de la “prea cinstitul boier vel paharnic, Grigorie Buzoianu”.
Personalități legate de Predeal [modificare]
- Poetul Mihail Săulescu a murit în 1916 pe frontul din Predeal.
- La Predeal a petrecut o bună parte a vieții sale Wilhelm de Wied, principele Albaniei. Tot aici a murit în 1945.
Sport [modificare]
Din punct de vedere fotbalistic orașul este reprezentat în competițiile naționale de echipa Bucegi Predeal.
Note [modificare]
- ^ „Istoric Predeal”. http://www.tourismguide.ro. http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Predeal/istoric_predeal.php. Accesat la 17 iulie 2011.
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Predeal, Brașov”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2646&localitate_id=2651.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Predealul, com. rur., plaiul Peleșul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 87–89. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ „Comuna Predeal în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=589. Accesat la 12 martie 2012.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012.
- ^ „Strategia de dezvoltare a orașului Predeal (2009-2020)”. Primăria Predeal prin http://www.primaria-predeal.ro. http://www.primaria-predeal.ro/IMG/pdf/Strategia_de_dezvoltare_a_orasului_Predeal_2009_2020_REACTUALIZAT-2.pdf. Accesat la 17 iulie 2011.
- ^ „Stațiunea Predeal - Informații despre Predeal”. http://www.predeal.org/despre_predeal.php. Accesat la 17 iulie 2011.
Bibliografie [modificare]
- Strategia de dezvoltare a orașului Predeal (2009-2020) accesat la 17 iulie 2011.
Legături externe [modificare]
- Obiective turistice în Predeal
- Primăria Predeal
- Partii de schi in Predeal
- Harta oficială a orașului
- Harta senzitivă Predeal
- Informatii oficiale ale MCTI despre Predeal
|
||||||||||
|
|||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||
