Post
Postul alimentar reprezintă abținerea de la mâncărurile și băuturile de frupt pentru un anumit timp, în anumite cazuri însoțită sau înlocuită de abținerea de la alte produse sau practici. Exista diverse motivații pentru a ține post, precum greva de foame politica, pariuri, vanitate, dar principalele motive sunt religioase sau medicinale[1]. Postul, îndeosebi potrivit accepțiunii românești a cuvântului, are un caracter ascetic, religios.
În medicină[modificare | modificare sursă]
Postul este recomandat înainte procedurilor chirurgicale sau a procedurilor ce implică anestezie. Datorită faptului că prezența mâncarii în tubul digestiv poate duce la complicații, doctorii recomandă 8-12 ore de post[2][3] .
În religie[modificare | modificare sursă]
În tradiția ortodoxă, postul se practica în scopul curățării sufletești de patimi în vederea apropierii de Dumnezeu și, dacă duhovnicul (preotul), prin Sfânta Spovedanie încuviințează, postul poate permite dobândirea Sfintei Împărtășanii cu Tainele lui Hristos.
Postul consta în primul rand în abținerea de la vicii, pocăință pentru greșelile proprii, rugăciune mai multă, vorbă mai puțină, fapte bune, frecventarea Sfintelor slujbe și un regim alimentar din care omul sănătos va exclude carnea, ouăle și produsele lactate. Postul adevărat presupune și excluderea uleiului și ajunarea.
Există patru posturi mai lungi peste an: Postul Paștilor, Postul Crăciunului, Postul Adormirii Maicii Domnului și Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cu datele de începere stabilite în calendarul ortodox. Postul se mai practica miercurea și vinerea, iar în unele cazuri și lunea.
Postul se practică îndeosebi în perioadele de peste an numite astfel, precum și în zilele de miercuri și vineri. Potrivit diferitelor tradiții creștine, miercurea și vinerea (în Biserica Răsăriteană), vinerea (în Biserica Apuseană), lunea (în mănăstiri), precum și și alte zile fixe din calendarul de peste an sunt adăugate ca zile de post. Alte religii, precum Bahá'í, budismul, hinduism, islamul, iudaismul, au de asemenea tradiții legate de post.
Versete biblice despre post[modificare | modificare sursă]
- Isaia 58:5 Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig, și să se culce pe sac și cenușă? Acesta numești tu post și zi placută Domnului?
- Matei 6:16-18 Când postiți, să nu vă luați o înfățișare posomorâtă, ca fățarnicii, care își sluțesc fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că și-au luat răsplata. Ci tu, când postești, unge-ți capul, și spală-ți fața, ca să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Allman, Keith G. (). Oxford Handbook of Anaesthesia, 2nd edition. Oxford University Press. Text " 0–19–856609–0 " ignorat (ajutor)
- ^ Maltby JR (). „Preoperative fasting guidelines” (PDF). Can J Surg. 49 (2): 138–9; author reply 139. PMID 16630428. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Coté CJ (). „Preoperative preparation and premedication”. Br J Anaesth. 83 (1): 16–28. PMID 10616330. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Postul alimentar – între beneficiul detoxifierii și riscul luării în greutate, 12 martie 2010, Gândul
- Postul în alte religii Arhivat în , la Wayback Machine., 1 martie 2009, Iulian Damian, Ziarul Lumina
- Postul misticilor – La masa cu Dumnezeu, 19 iulie 2009, Nicu Parlog, Descoperă
- De post și de sărbătoare - alimentele românilor în secolul 19, 8 septembrie 2006, Ion Bulei, Ziarul de Duminică
- Zilele de post și sărbătorile, 14 noiembrie 2007, Jurnalul Național
- Postul în tradiția biblică vechi și nou-testamentară[nefuncțională], 14 februarie 2010, Lect. Dr. Alexandru Mihăilă, Ziarul Lumina
