Portal:Chimie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


modificare 

Chimie

Bine ați venit pe portalul de chimie. Chimia este știința materiei care studiază compoziția, structura și proprietățile substanțelor și transformările la care se supun acestea. Chimia, provine din limba greacă χυμεία, ce reprezintă "studiu de lichide". Chimia modernă se axează pe studiul elementelor lumii și legăturile între acestea. În studiul materiei, chimia investighează de asemenea și interacțiile cu energia (vezi fizică, biologie). Datorită diversității materiei, care este în principal formată din atomi, chimiștii studiază de cele mai multe ori felul în care atomii interacționează pentru a forma molecule și cum moleculele interacționează între ele. Vezi și Tabelul periodic al elementelor chimice, biografia selectată, rubrica curiozităților.

modificare 

Articole selectate

Glucoza este compusul organic, aparținând clasei zaharidelor, care are formula chimică C6H12O6. Deși are aceeași formulă chimică, fructoza este diferită față de glucoză prin modul de legare a atomilor. Astfel, glucoza are o singură grupare de alcool primar, pe când fructoza are două grupări de alcool primar. Glucoza conține șase atomi de carbon și o grupă carbonil (specifică aldehidelor) și este numită uneori aldohexoză. În natură, în unele plante, glucoza există sub formă de structură aciclică; în altele, ea poate fi găsită sub formă ciclică. Teoretic, structura ciclică a glucozei apare în urma interacțiunii dintre grupa carbonil și grupele hidroxil de la carbonii cu numerele 4 și 5. Aceste interacțiuni sunt reacții de adiție a grupelor hidroxil amintite la grupa carbonil. În soluție apoasă, cele două forme se află în echilibru, și la un pH 7, forma ciclică este predominantă. mai citește...


modificare 

Biografie selectată

Quarter-length portrait of a man in a black coat against a purple and blue curtain backdrop.
Priestley pictat de către Ellen Sharples (1794)[1]

Joseph Priestley (13 martie 1733 - 6 februarie 1804) a fost un teolog, filosof natural, educator și teoretican politic englez care a scris peste 150 de lucrări. Lui Priestley îi este atribuită descoperirea oxigenului, pe care l-a izolat sub formă gazoasă, cu toate că și Carl Wilhelm Scheele și Antoine Lavoisier au reclamat descoperirea acestuia.[2] De asemenea, a avut contribuții importante în domeniul electrictății. În ceea ce privește activitatea sa ca teolog, a încercat să combine teismul, determinismul și materialismul.

În timpul vieții sale, reputația științifică majoră a lui Priestley a avut la bază contribuțiile foarte importante ale acestuia, printre care se numără inventarea apei gazoase, lucrările scrise despre electricitate și descoperirea unor gaze, cea mai faimoasă fiind cea numită de Priestley drept „aerul deflogisticat” (redenumit mai târziu oxigen). Totuși, fermitatea cu care a apărat teoriei flogisticului și a respins primii pași ai revoluției chimice l-au izolat de comunitatea științifică.

(vezi articolul)

modificare 

Știați că...

  • ...că Aqua regia este unul din puținii reactivi care pot dizolva aur și platină?
  • ...că în 1933, Ernest Rutherford a afirmat "Energia produsă prin sfărâmarea atomului este o treabă caraghioasă. Oricine se așteaptă la o sursă de energie din transformările acestor atomi vorbește aiureli."
modificare 

Articole noi

modificare 

Portaluri asemănătoare

modificare 

Chimie știri

Este anul Articolelor de calitate din domeniul chimiei pe wikipedia. Puteți afla altele și aici: Proiect:Chimie Articole propuse pentru AC:

Și, în viitor, și:

modificare 

Imagine selectată

modificare 

Citate

modificare 

Chimie liste

modificare 

Categorii

modificare 

WikiProiecte

modificare 

Lucruri pe care le poți face

Articole cerute:

modificare 

Chimie teme

duritatea apei

modificare 

Legături externe

modificare 

Tabelul periodic al elementelor chimice

Grupă → 1
I A 		2
II A 		3
III B 		4
IV B 		5
V B 		6
VI B 		7
VII B 		8
VIII B 		9
VIII B 		10
VIII B 		11
I B 		12
II B 		13
III A 		14
IV A 		15
V A 		16
VI A 		17
VII A 		18
VIII A
Perioadă
1 1
H
2
He
2 3
Li 		4
Be
5
B 		6
C 		7
N 		8
O 		9
F 		10
Ne
3 11
Na 		12
Mg
13
Al 		14
Si 		15
P 		16
S 		17
Cl 		18
Ar
4 19
K 		20
Ca 		21
Sc 		22
Ti 		23
V 		24
Cr 		25
Mn 		26
Fe 		27
Co 		28
Ni 		29
Cu 		30
Zn 		31
Ga 		32
Ge 		33
As 		34
Se 		35
Br 		36
Kr
5 37
Rb 		38
Sr 		39
Y 		40
Zr 		41
Nb 		42
Mo 		43
Tc 		44
Ru 		45
Rh 		46
Pd 		47
Ag 		48
Cd 		49
In 		50
Sn 		51
Sb 		52
Te 		53
I 		54
Xe
6 55
Cs 		56
Ba 		*
 72
Hf 		73
Ta 		74
W 		75
Re 		76
Os 		77
Ir 		78
Pt 		79
Au		 80
Hg 		81
Tl 		82
Pb 		83
Bi 		84
Po 		85
At 		86
Rn
7 87
Fr 		88
Ra 		**
 104
Rf 		105
Db 		106
Sg 		107
Bh 		108
Hs 		109
Mt 		110
Ds 		111
Rg 		112
Cn 		113
Nh 		114
Fl 		115
Mc 		116
Lv 		117
Ts 		118
Og

* Lantanide 57
La 		58
Ce 		59
Pr 		60
Nd 		61
Pm 		62
Sm 		63
Eu 		64
Gd 		65
Tb 		66
Dy 		67
Ho 		68
Er 		69
Tm 		70
Yb 		71
Lu
** Actinide 89
Ac 		90
Th 		91
Pa 		92
U 		93
Np 		94
Pu 		95
Am 		96
Cm 		97
Bk 		98
Cf 		99
Es 		100
Fm 		101
Md 		102
No 		103
Lr
Serii chimice ale tabelului periodic
Metale alcaline2 Metale alcalino-pământoase2 Lantanide1,2 Actinide2 Metale de tranziție2
Metale de post-tranziție Metaloizi Nemetale Halogeni3 Gaze nobile3


1Lantanidele, scandiul și ytriul se numesc împreună "pamânturi rare."

2Metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase, metalele de tranziție și de post-tranziție, actinidele și lantanidele se numesc împreună "metale."

3Halogenii și gazele nobile sunt și ele nemetale.

Starea de agregare la condițiile normale de temperatură și presiune

  • cele cu numărul atomic scris în roșu sunt gaze;
  • cele cu numărul atomic scris în albastru sunt lichide;
  • cele cu numărul atomic scris în negru sunt solide.

Răspândirea elementelor în natură

  • cele cu chenar continuu au izotopi mai vechi decît Pământul;
  • cele cu chenar întrerupt provin din dezintegrarea altor elemente și nu au izotopi mai vechi decât Pamântul;
  • cele cu chenar punctat sunt obținute artificial (elemente sintetice);
  • cele fără chenar au fost prezise teoretic, dar nu au fost descoperite încă.
modificare 

Asociația Wikimedia

Următoarele proiecte ale Fundației Wikimedia oferă mai multe despre acest subiect:

Wikimanuale
Manuale

Commons
Media

Wikiștiri 
Știri

Wikicitat 
Citate

Wikisource 
Texte

Wikiversity
Resurse de învățare

Wikivoyage 
Ghiduri de călătorie

Wikționar 
Dicționar

Wikidata 
Bază de date

Wikispecies 
Director de specii


Note

  1. ^ McLachlan (1983), 28–30.
  2. ^ Kuhn, 53–60; Schofield (2004), 112–13. The difficulty in precisely defining the time and place of the "discovery" of oxygen, within the context of the developing chemical revolution, is one of Thomas Kuhn's central illustrations of the gradual nature of paradigm shifts in The Structure of Scientific Revolutions.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Portal:Chimie&oldid=8434142