Pompiliu Constantinescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Pompiliu Constantinescu (n. 17 mai 1901 - d. 9 mai 1946) a fost un critic literar român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 17 mai 1901, „în locul unde a văzut lumina zilei, pe strada Sabinelor, nr. 109, fiu al lui Ion Constantinescu, funcționar vamal, nu fără instrucție, și al Vasilichii Petrescu, nepot după tată al lui Constantin Constantinescu, originar din satul de podgorie Ceptura, statornicit în împrejurimile Bucureștilor, ca proprietar de vie și negustor“ (G. Călinescu). A urmat cursurile liceelor „Gh. Lazăr“ și „Mihai Viteazul“, precum și Seminarul pedagogic din București. A urmat cursurile Facultății de Filosofie și Litere din București, publicând la Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Mișcarea literară, Sburătorul, Viața literară și Vremea. Se stinge din viață la 9 mai 1946, în plină putere creatoare. In anul dispariției, era directorul liceului CFR de băieți "Aurel Vlaicu" din București și preda și limba romana, ca profesor de liceu. Eu eram pe atunci elev la acel liceu, in ultima clasa, asa ca l-am cunoscut relativ bine! Era un om subțire, cu o ținută adecuată situației sale de director, dar avea un păcat: fuma în mod excesiv, fapt care la vârsta de 46 de ani, i-a fost fatal, el decedând în urma unui infarct cardiac.

Opera[modificare | modificare sursă]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Sainte-Beuve, Pagini de critică, Alese și traduse de Pompiliu Constantinescu, Fundația pentru Literatură și Artă «Regele Carol II», București, 1940.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • G. Călinescu, Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941 (ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Minerva, București, 1982).
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Pompiliu Constantinescu.