Podu Dâmboviței, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Podu Dâmboviței
—  Sat  —
Podu Dâmboviței se află în România
{{{alt}}}
Podu Dâmboviței
Localizarea satului pe harta României
Podu Dâmboviței se află în Județul Argeș
{{{alt}}}
Podu Dâmboviței
Localizarea satului pe harta județului Argeș
Coordonate: Coordonate: 45°24′28″N 25°12′1″E / 45.40778°N 25.20028°E / 45.40778; 25.2002845°24′28″N 25°12′1″E / 45.40778°N 25.20028°E / 45.40778; 25.20028

Țară  România
Județ Actual Arges county CoA.png Argeș
Comună Dâmbovicioara

Altitudine 745 m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 755 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal codpoștal = 117357 117357

Podu Dâmboviței este o localitate în comuna Dâmbovicioara, județul Argeș, Muntenia, România. Satul are cam 750 de locuitori și situată pe DN73 la 29 km de Câmpulung, consemnată încă din secolele XVI-XVII.

Așezare tipic argeșeană încorsetată în depresiunea intramontană cu același nume este poarta principală prin care se face intrarea în Munții Iezer-Păpușa prin Valea Dâmboviței, Munții Piatra Craiului prin Valea Dâmbovicioarei precum și în Munții Bucegi și Munții Leaota prin Valea Cheii.

Numele satului de la confluenta Dâmboviței cu Dâmbovicioara și Valea Cheii, este legat de existența unui străvechi pod de lemn peste apa Dâmboviței care înlesnea circulatia pe drumul dintre Câmpulung și Brașov folosit intens de către negustori.

Fost sat de oieri ce-și urcă primăvara turmele în munte și le mai coboară toamna când se face "răvășitul oilor", Podu Dâmboviței păstrează tradiții nealterate de câteva milenii. Cântece de oierit, doine, hore pot fi culese aproape de la fiecare bătrân al satului, în zeci de variante. La fel, portul popular are aici sute de taine și simboluri pe care tot cei bătrâni știu a le descifra și interpreta. Risipit, sub forma de evantai, de-o parte și de alta a Dâmboviței, în miez de iarnă, adormit în zăpadă, satului îi dă viața doar fumul iesit pe coșurile caselor. La 5 km de Rucăr, pe traseul Rucăr-Bran, Podu Damboviței e așezat ca într-o găleată. Aflat la poalele munților Piatra Craiului, străjuit de înalțimile verticale ale stâncilor Cheilor Dâmbovicioarei, de-a stânga, și înconjurat, ca un brâu strâns, de dealuri ceva mai domoale pe flancuri, satul la o prima privire, ar părea de-a dreptul sufocat. Însă tocmai aici Dâmbovița, cu mult înainte de a se pune prima piatra de temelie a așezării, și-a creat un "spațiu de respiratie". Si asa cum largă a fost "respirația" Dâmboviței, la fel de largi la suflet sunt locuitorii așezării. Veseli, primitori, n-ar precupeți nici un efort pentru a va face sa va simtiți cât mai bine, oaspeți fiindu-le! Căci de le treceti pragul, veți simți, ca-n copilărie, cum suflete calde și mâini îndemanatice (de gastronomi verificați) vă vor ocroti și vă vor bucura zilele de vacanță petrecute aici. Ba mai mult, vă vor călăuzi pașii prin "labirinturi" nelegiuit de frumoase: Cheile Dâmboviței, Cheile Dâmbovicioarei, Peștera Urșilor, Peștera Dâmbovicioarei, excursii de o zi la Curtea de Argeș cu un microbuz, spre Podișor, Braniște, Bran etc. Tot aici cunoscutul dramaturg Paul Everac a inițiat un proiect cultural care a însemnat crearea unui complex de statui în aer liber la ieșirea din sat. Acum satul a devenit o adevarată zonă de turism rural exixstând aici o mulțime de pensiuni.

Cheile Dâmbovicioarei

Cheile Dâmbovicioarei

Dâmbovicioara, cel mai important afluent al Dâmboviței din arealul montan al Muntilor Piatra Craiului, izvorăște de pe versantul sudic al Vârfului La Om (2230 m) și străbate aproape transversal culoarul Rucăr - Bran pe o direcție generală nord-sud, vărsându-se în Dâmbovița, pe partea dreaptă a acesteia, în aval de satul Dâmbovicioara.

Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din țară (cel axat pe Dâmbovița și afluenții săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km. Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului. Cheile sunt de origine epigenetică, întrucât râul s-a adâncit inițial în formațiuni sedimentare mai puțin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor și-a continuat eroziunea, generând respectivele sectoare înguste ale văilor.

Cheile propriu-zise ale Dâmbovicioarei, săpate pe o lungime de aproximativ 2 km în podul calcaros dintre depresiunile Dâmbovicioara și Podul Dâmboviței, se remarca printr-un aspect monumental, datorita peretilor verticali sau chiar aplecați peste albie, cu înalțimi ce depășesc în unele locuri 200 m. Pe suprafața pereților se poate observa stratificația calcarelor jurasice cenușii-albi-lucioase, dispuse in bancuri groase, la partea inferioară, și calcarele albe (cretice inferioare), în plăci, de la partea superioară.

Modelarea acestui tip de roci a generat în cadrul cheilor un relief calcaros de suprafață, reprezentat prin turnuri, stânci ascuțite, pereți verticali, în multe locuri surplombați, completat de un relief carstic subteran, reprezentat în principal din peșteri. Astfel, în bazinul hidrografic al Dâmbovicioarei se găsesc circa 50 de peșteri, cele mai importante fiind Dâmbovicioara,Peștera Urșilor, Peștera de la Gura Defileului, Peștera Labirintului, etc.

Aspectele de amănunt ale morfologiei cheilor sunt completate de limbile de grohotiș, care coboară din micile culoare nivale situate la partea superioară a versanților până în apropierea talvegului, de mici polițe structurale și de un bogat microrelief rezidual. Mai în amonte, la confluența cu Valea Muierii, se taie o cheie îngustă și aproape inaccesibilă, în care elementul ce se impune este succesiunea de cascade, dupa care urmeaza un pasaj deosebit, cel numit La Gâlgoaie, unde apa iese cu mare viteza din munte și se varsă imediat în Dâmbovicioara. Dincolo de Gâlgoaie încep Cheile Brusteretului, un complex carstic mai putin spectaculos, alcătuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lungă si Cheia Strâmtă.

Parcul Național Piatra Craiului

Parcul Național Piatra Craiului este situat în raza judetelor Brașov si Argeș, respectiv a localitatilor Zărnești, Moeciu,Podu Dâmboviței, Rucăr si Dâmbovicioara, incluzând masivul Piatra Craiului și o zonă cuprinzând Cheile Dâmboviței și Cheile Ghimbavului. Situat în Carpații Meridionali, parcul cuprinde masivul de circa 25 km lungime între Zărnești și Rucăr, fiind delimitat de culoarul Bran-Rucăr și râul Dâmbovicioara la est și sud-est, de râurile Dâmbovița și Tamaș la est și de râul Bârsa la nord. Accesul în masiv se poate face fie prin Plaiul Foii sau prin Curmatură.

Informații utile :

-Amplasare: Podu Dâmboviței - situat la poalele Munților Piatra Craiului, la 5 km de Rucăr, pe traseul Rucăr-Bran, la 29 km de Câmpulung și la 185 km de București. -Transport: Cu trenul până în Câmpulung, iar de acolo cu autoturismul, sau cu autoturismul pe ruta București-Pitești-Câmpulung-Brasov (A1 și DN73).

Aici se găsesc resturile Cetății Oratia.

Legături externe[modificare | modificare sursă]