Plopi, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Plopi, Hunedoara
—  Sat  —
Coordonate: Coordonate: 45°38′12″N 23°0′18″E / 45.63667, 23.00545°38′12″N 23°0′18″E / 45.63667, 23.005

Țară  România
Județ Hunedoara
Comună Bretea Română
Prima atestare 1453

Populație (2006)
 - Total 255 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 337024

Plopi este o localitate situata în Bretea Română, județul Hunedoara, Transilvania, România.

Cuprins

Tradiții și obiceiuri[modificare]

Situata pe valea Streiului, in Tara Hategului incearca sa pastreze unele dintre cele mai vechi traditii si obiceiuri culturale. In perioada sarbatorilor de Craciun, cete de caluseri din localitatea Covragiu vin sa incanta locuitorii satului Plopi.

In fiecare an (a treia zi de Pasti) puteti participa la Nedeia din satul Plopi. Este un obicei stramosesc foarte vechi. Dupa parerea unor specialisti in folclor, isi are originea in zilele solemne de bucurie organizate de romani in cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin cresterea influentei bisericii in societate, nedeia se organizeaza in ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeia este una dintre cele mai mari sarbatori traditionale din satele comunei Bretea Romana . Ele se desfasoara in fiecare an si in fiecare sat, primavara, si tin pana la inceputul verii. Ele sunt sarbatori ale primaverii si ale tineretii de care se bucura toti locuitorii satelor.La organizarea si desfasurarea nedeii participa intregul sat chiar si cei veniti din alte parti . Petrecerea se desfasoara in aer liber, in anumite locuri din sat, de regula in curtea caminului cultural .De organizarea petrecerii se ocupa un grup de tineri, de regula din randul acelora ce urmeaza sa plece in armata. Ei se ingrijesc sa tocmeasca muzica, pregatesc locul de desfasurare. Tot in sarcina acestora intra taxarea si supravegherea desfasurarii petrecerii. In fiecare casa se fac pregatiri pentru nedeie. Femeile, cu o saptamana – doua inainte, fac curatenie in case iar in ultimele zile dinaintea nedeii pregatesc mancarurile cu care vor fi serviti oaspetii. Barbatii se ingrijesc sa procure mielul si bautura si fac curatenie generala . Cei din acelasi sat nu se invita unii la altii. De regula, pregatirile se fac pentru rude, prieteni si alti cunoscuti, din satele vecine. Rudele, de obicei, vin neinvitate iar ceilalti sunt poftiti cu cateva zile inainte sau chiar in ziua nedeii cand membrii familiei merg pe rand la locul petrecerii ca nu cumva sa scape vreunul nechemat.Nedeile sunt bune prilejuri de intalnire a rudelor, a prietenilor, unde se fac cunostinte, se leaga prietenii. Rudele si prietenii care nu pot veni in prima zi, vin a doua zi, la “nedeita”.

Colinde[modificare]

Cand se apropie Craciunul si celelalte sarbatori de iarna, tinerii din sate se pregatesc cu mult timp inainte. Se strang in fiecare seara, cu randul, pe la casele fiecaruia dintre ei, unde fac repetitii la colinde. Colindatorii sunt organizati in cete, in functie de varsta, incepand cu grupul celor mici pana la feciori de insurat. De remarcat ca si continutul colindelor difera de la o grupa de colindatori la alta. Colindul incepe in seara de ajunul Craciunului. Prima data pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmeaza apoi feciorii mari care trec din casa in casa si colinda numai la casele unde s-a obtinut incuviintarea gazdei. Dupa ce colinda in curte sau in casa, colindatorii sunt serviti cu tuica sau vin, primesc colaci, pecina si bani. Cu banii stransi isi organizeaza la caminul cultural, a treia zi de Craciun, seara, o mare petrecere cu care se incheie datina.

Dansuri populare[modificare]

Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nuntilor, botezurilor si chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioara, acordeonul, doba (duba) iar ca o influenta a Banatului, taragotul si saxofonul. Mai rar se foloseste fluierul, existand putine persoane care mai stiu sa cante la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : invartita, hategana si lina (de pe Strei).

Arta populara[modificare]

Creatori populari : Prelucrarea fierului : Mihaiescu Miron Prelucrarea lemnului : Cioara Nicolae Cojocari : Stefoni Ioan

Religie[modificare]

Vechea biserica din Plopi a fost construita pe actualul loc al scolii primare, unde se pot vedea si urmele unui fost cimitir. In 1891 biserica veche nu a mai corespuns cerintelor si s-a construit actuala biserica in forma de corabie. In decursul timpului a fost renovata de mai multe ori, ultima data in anul 1985.

Imagini[modificare]