Ploiești

Format:CutieOraşe

Municipiul Ploieşti, unul din oraşele mari ale României, reşedinţă a judeţului Prahova, este situat la 60 km nord de Bucureşti, pe coordonatele de 26,03 grade longitudine estică şi 44,94 grade latitudine nordică. Suprafaţa actuală a Ploieştiului este de aproape 60 km pătraţi. Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcăneşti şi Brazi, la vest cu comuna Târgşorul Vechi, la est cu comuna Bucov. Municipiul Ploieşti se găseşte în apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească şi are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România.

Aşezare geografică

Fișier:Catedrala01.jpg

Catedrala "Sfântul Ioan" din Ploieşti

Oraşe apropiate

Bucureşti (50 km S)
Piteşti (100 km V)
Braşov (100 km NNV)
Târgovişte (50 km V)
Buzău (80 km ENE)

Istoric

Conform legendelor, ciobanul "Moş Ploaie", împreună cu cei şapte feciori ai săi, a poposit cândva într-o poiană a codrului întins care acoperea pe vremuri aceste ţinuturi. Găsind aici loc adăpostit, apă bună, pământ roditor, n-a mai plecat, întemeind aşezarea căreia i-a dat numele. Se mai povesteşte că Ploieştii aveau şapte case şi un schit de maici şi că locuitorii, înmulţindu-se, şi-au cucerit locuri de case şi ogoare, ca toporani în luptă cu pădurea.

Istoricii şi arheologii au scos la iveală o serie de mărturii semnificative care atestă o locuire neîntreruptă a acestor meleaguri, strâns legate de întreaga arie a civilizaţiilor traco-geto-dace. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă unele vestigii mezolitice în zona Ploieşti-Vest şi a unor aşezări neolitice în zona Ploieşti-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum şi din perioadele mai recente din secolele VIII - VI i.Hr. până în pragul epocii romane.

Cu privire la data înfinţării şi la primii locuitori ai unei localităţi cu numele Ploieşti există puţine mărturii scrise. După Nicolae Bălcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Bătrân o "Căpitănie a Ploieştiului" (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie se opresc la anul 1503, de când datează prima apariţie în actele Braşovului a unor nume de căruţaşi "ploieşteni", Drăgoi, Tudor, Neagu şi alţii. Prezenţa unor ploieşteni pe pieţele unor oraşe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume şi o bază economică ce-i permiteau să intre în relaţii comerciale cu centre de peste munţi. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Ţării Româneşti, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruţ din Ploieşti şi logofătul Coresi din Bărcăneşti. Un moment crucial a fost alegerea Ploieştiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operaţiuni miltare şi a ridicat satul de moşneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieştii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploieşti), devenind un important centru urban al ţării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraş aflat în apropiere, Târgşor, ce va deveni un simplu sat.

Oraşul Ploieşti a cunoscut o puternică dezvoltare industrială şi comercială, o dată cu descoperirea şi punerea în exploatare a zăcămintelor de petrol din regiunile învecinate. În jurul oraşului a apărut un lanţ de rafinării iar în oraş magazine comerciale, birouri, ateliere, instituţii de învăţământ.

Fișier:Ploiesti-bombarded-by-the-US.jpg

Ploieşti: rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american din 1 august 1943

Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de "Ploeşti" şi a fost reşedinţa judeţului Prahova (interbelic).

La 1 august 1943 şi în vara anului 1944, Ploieştiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forţelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. După 1944, în cadrul transformărilor sociale şi economice sub regimul comunist, importanţa oraşului a scăzut. După 1990 cunoaşte din nou un avânt economic şi cultural.

Demografie

În anul 1930 municipiul avea o populaţie de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ş.a. Din punct de vdere confesional populaţia era alcătuită din 69.458 ortodocşi (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 lutherani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ş.a.

Clima

Sub raport climatic, temperatura medie este de cca. 10⁰C, corespunzătoare climei temperate. Precipitaţiile se înscriu în mediile anuale specifice întregii zone de sud a judeţului, respectiv 588 mm, cu 30-40 mm în ianuarie şi 88 mm în luna iunie. Oraşul se află sub influenţa predominantă a vânturilor de nord-est şi de sud-est, cu o viteză medie de 3,1 m/sec.

Economie

Se remarcă în economia oraşului Ploieşti preponderenţa unităţilor economice foarte mari şi mari, în defavoarea unităţilor de producţie mijlocii şi mici şi, mai ales, deficienţe în prestările de servicii.

Industrie

Municipiul Ploieşti ocupă primul loc după Bucureşti în privinţa valorii producţiei industriale realizate. Principalele domenii de activitate sunt:

Industrie petrolieră
Industrie constructoare de maşini
Industrie a materialelor de construcţie
Industrie ceramică
Industrie chimică
Industrie textilă
Industria tutunului

Fișier:Halele01.jpg

Halele Centrale din Ploieşti

Comerţ

În comerţ au luat fiinţă în ultimii ani peste 3.000 de unităţi comerciale individuale sau asociaţii cu capital privat, paralel cu ameliorarea simţitoare a aprovizionării populaţiei. Deşi are numai 28% din populaţia judeţului Prahova, oraşul Ploieşti realizează peste 80% din valoarea comerţului din judeţ.

Transport

Ploieştiul este un important nod de drumuri şi căi ferate, care îl pun în legătură cu oraşele Bucureşti, Braşov, Buzău, Târgovişte, Vălenii de Munte şi Slănic-Prahova.

Nod feroviar are două gări de călători importante (Ploieşti Sud şi Ploieşti Vest), plus staţie de triaj Ploieşti Triaj în sudul oraşului.

Viaţa culturală

În Ploieşti se găsesc importante înstituţii de învăţământ, cum ar fi Colegiul Naţional "I.L. Caragiale", şi Liceul Mihai Viteazul, care continuă tradiţia vechiului liceu "Sfinţii Petru şi Pavel", precum şi instituţii de învăţământ superior. Viaţa teatrală este reprezentată prin teatrul "Toma Caragiu". Ca muzee sunt de menţionat:

Muzeul Petrolului
Muzeul de Artă
Muzeul de Istorie
Muzeul Ceasului
Muzeul de Biologie

De oraşul Ploieşti sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion Basarabescu, Nichita Stănescu. Dintre absolvenţii Liceului "Sfinţii Petru şi Pavel" sunt de menţionat trei preşedinţi ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu şi Eugen Simion.

Oraşe înfrăţite

Bibliografie

Mihail Sevastos (1892-1967) - ,,Monografia oraşului Ploieşti”, apărută în anul 1937

Legături externe