Platoul Meledic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Platoul Meledic
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Meledic14.jpg
Harta locului unde se află Platoul Meledic
Harta locului unde se află Platoul Meledic
Poziția Județul Buzău, România
Cel mai apropiat oraș Buzău
Coordonate Coordonate: 45°29′49″N 26°37′22″E / 45.49694°N 26.62278°E / 45.49694; 26.6227845°29′49″N 26°37′22″E / 45.49694°N 26.62278°E / 45.49694; 26.62278
Înființare 2000

Platoul Meledic este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală mixtă geologică, speologică, botanică și zoologică) situată în județul Buzău, pe teritoriul administrativ al comunelor Lopătari și Mânzălești.

Caractere generale[modificare | modificare sursă]

Coordonate: Latitudine 45º29'49" N Longitudine 26º37'16" E[1]

Suprafața declarată este de 136 ha[1].

Localizare și acces[modificare | modificare sursă]

Este situată în Subcarpații de Curbură, în bazinul superior al râului Slănic. Zona se află la 56-60km de Buzău.

Se ajunge folosind drumul de pe valea Slănicului – DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de peste Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari. Pînă la Lopătari drumul este asfaltat.

Între Mânzălești și Lopătari accesul în zona platoului se face pe văile pâraielor Jgeab și Sărat, pe DC respectiv DC.

Platoul este situat între 424 și 607 m altitudine, fiind delimitat de râul Slănic la sud, râul Jgheab la est, râul Meledic la nord și de Pârâul Sărat la vest.[2]

Geomorfologie[modificare | modificare sursă]

Geologie[modificare | modificare sursă]

Datorită substratului geologic miocen, la limita dintre zonele montană și subcarpatică au apărut formațiuni de cute diapire[3] cu sâmburi de sare aquitaniană[3]. Zona are astfel ca substrat argile și gresii de cuvertură, pe molasă[3] salmastră[3] a unui masiv de sare, înconjurat de gresii și șisturi argiloase[3]. Prin dizolvarea sării de către apa infiltrată prin brecii[3] au apărut goluri carstice, ceea ce în ultimă instanță a dus la prăbușirea stratului acoperitor.

Morfologie[modificare | modificare sursă]

La nivelul arealului de la Meledic relieful este extrem de variat (petrografic[3], geologic, morfologic).

  • Peșterile (endocarste saline) constituie un un ansamblu complex ce reunește 47 mari cavități[5], dintre care majoritatea în platoul Meledic și aproxiamtiv un sfert în bazinul Jgheabului.

Particularități[modificare | modificare sursă]

Peștera „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului Meledic și Peștera cu 3 intrări sunt cele mai mari[6].

"6S" se găsește cu intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o uvală[3] în care au fost identificate alte 4 peșteri.Este situată la nord de Lacul Mare, la baza unui versant abrupt cu înălțimea de 15m. A obținut în 1980 recordul mondial ca cea mai lungă peșteră în sare. În 1983 însă peștera ICRC (MALHAM) din Israel a fost descoperită, devenind cea mai lunga - peștera 6S de la Mânzalesti trecand pe locul al doilea in lume ca lungime[4]. Aceasta peșteră se mai remarcă și prin abundența, varietatea și frumusețea concrețiunilor de sare.

"Peștera cu 3 intrări"

  • Are o dezvoltare de 300 m și cu denivelări de 44 m[7].

Celelalte peșteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrările fiind împodobite cu ansambluri de stalactite și concrețiuni de sare.

Lacul Mare

Lacul Castelului

Vegetația[9] este din plante halofite[3] amestecate în mozaic cu specii caracteristice florei de mull[3]; toate speciile erbacee sunt în principal subtermofile și uneori iubitoare de pe locații însorite (termofile).

Procentul redus de împădurire al zonei și prezenta anticlinalelor într-o configurație orientată în general spre sud-sudvest, creează habitate favorabile speciilor cu caracter pontic sau mediteraneean[9], astfel că valoarea științifică a arealului este completată de existența într-o astfel de zonă cu un regim de climă blândă a:

De frumusețea zonei a fost convins și Alexandru Vlahuță, fapt ce l-a determinat sa scrie un capitol intitulat “Meledic” în lucrarea sa “România pitorească”.

Oportunități turistice locale[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice de vecinătate[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98 bis/7.II.200
  2. ^ ProtectedPlanet.net Platoul Meledic - delimitarea ariei protejate
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Mic dicționar de termeni (absenți momentan în Wiki.ro)
    • Aquitanian (Geol.) primul stagiu al Miocenului, situat aproximativ între 23 - 20,5 Ma anterior
    • Anemolită ~e s. f. formație (stalactită, stalagmită etc.) deviată prin împingerea laterală a apei, care se evaporă datorită curenților de aer din galeriile subterane. (< fr. anémolithe)
    • Brecie s. f. Rocă în alcătuirea căreia intră fragmente de roci colțuroase de dimensiuni mari și ciment de natură sedimentară sau eruptivă. Din germ. Breccie. Sursa: DEX '98
    • Cută diapiră (Geol.) îndoitură a stratului de sare, care datorită presiunii laterale a străbatut stratele de altă natură petrografică, "Mic glosar de termeni montani" - Portalul ScriTube
    • Halofit ~ă (~ți, ~te) și substantival (despre plante) Care crește pe soluri sărate. /<fr. halophyte Sursa: NODEX
    • Molasă ~e s.f. (Geol.) Conglomerat slab consolidat alcătuit din nisipuri, gresii, argile și conglomerate de ciment calcaros slab consolidat, frecvent în stratele miocenului. /<fr. mollasse Sursa - Compilație DEX 98+DN+NODEX
    • Mull sn (Geol) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei – Din fr mull, germ Mull
    • Petrografie s.f. Ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din scoarța pământului din punctul de vedere al compoziției lor mineralogice și chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarță etc. - Din fr. pétrographie.Sursa : DEX '98
    • Ravenă ~e s.f. Vale strâmtă cu versanți abrupți, formată prin eroziune de șuvoaie. /<fr. ravin Sursa: NODEX
    • Ruptură de pantă - Schimbarea bruscă a înclinării pantei unui profil de râu, ghețar, a unui versant. Este determinată de natura rocilor, structura, schimbarea tipului sau intensității eroziunii, falii, mișcari tectonice etc. Sursa Dicționar de Termeni Geografici
    • Salamastru, -ă adj. (despre ape, lacuri, lagune) cu salinitate între salinitatea apelor dulci și a celor marine, puțin sărat. (< it. salmastro, lat. salmaster)Sursa: MDN
    • Șist, șisturi, s. n. Rocă metamorfică sau sedimentară care are proprietatea de a se desface ușor în foi sau în plăci subțiri cu suprafețe paralele. – Din fr. schiste. Sursa: DEX '98 Șistul argilos sau argilitul este o rocă sedimentară cu granulație mică, alcătuită din particule siltice și argiloase, cu stratificație fină, lamelară. Sursa www.crispedia.ro
    • Uvală ~e s.f. (Geol.) Formă carstică de suprafață, de formă alungită, puțin adâncă, provenită din unirea mai multor doline. [< fr. ouvala, germ. Uvala, engl. uvala]
  4. ^ a b c d Caiet de practică de vară pentru studenții Facultății de Știința Mediului - Universitstea Babeș-Bolyai Cluj Napoca
  5. ^ La Meledic prin Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București
  6. ^ a b c Portalul TurismBuzău.ro
  7. ^ a b Centrul de informare turistică Buzău
  8. ^ a b c Portalul Comunei Mânzălești
  9. ^ a b Portalul InformațiiPublice.ro
  10. ^ Culmea Breazău atinge înălțimea cea mai mare în vârful Breazău (1239 m).

Galerie[modificare | modificare sursă]