Pius Brânzeu
| Pius Brânzeu | |
|---|---|
| Născut | 25 ianuarie 1911 |
| Vulcan, Hunedoara | |
| Decedat | 1 iulie 2002 |
| Timișoara | |
| Ocupație | medic, pictor și scriitor |
 Membru al Academiei Române |
|
Pius Brânzeu (n. 25 ianuarie 1911, Vulcan, Hunedoara - d. 1 iulie 2002) a fost un medic român, membru corespondent al Academiei Române din 1974 și membru titular activ din 22 ianuarie 1990.[1]
Cuprins |
Biografie [modificare]
Pius Brânzeu s-a născut la 25 ianuarie 1911 în comuna Vulcan, județul Hunedoara. Tatăl său, Nicolae Brânzeu, a fost preot român unit (greco-catolic), iar mama, Emilia, a fost învățătoare. A terminat școala primară la Lugoj și a absolvit tot la Lugoj Liceul „Coriolan Brediceanu“.[2]
În perioada 1928-1939 a studiat medicina la Facultatea de Medicină din Strasbourg, Franța. A obținut Doctoratul în medicină sub îndrumarea celebrului chirurg René Leriche cu teza Contributions à l’étude anatomo-clinique des artérites oblitérantes croniques și a fost laureat al premiului „Louis Sencert” pentru cea mai bună lucrare de chirurgie. A fost extern (1931), intern (1934–1938) și șef de clinică adjunct (1938–1939) în clinica chirurgicală condusă de René Leriche.[3][2]
A fost pasionat de pictură; în 1931, la Strasbourg, Pius Brânzeu a expus 16 portrete de profesori lucrate în laviu intitulate „Têtes de patrons”.[3]
A fost conferențiar și apoi profesor la Institutul de Medicină din Timișoara (1945 - 1981) și a ocupat funcția de rector în perioada 1946 -1976.[1]
A fost director de clinica chirurgicală între 1959 - 1981.
Președinte de onoare al F.R. Șah și al Comisiei județene de șah Timiș. În perioada 1952-1989 a fost președintele Comisiei județene (Timiș) de șah. În 1956 a înființat Clubul de șah Medicina Timișoara, a cărei echipă a devenit campioană națională (1967, 1976) dar și ulterior.Sub auspiciile sale au fost invitați la Timișoara campionii mondiali Nona Gaprindașvili (Turneu Internațional) și Anatoli Karpov (simultan). A contribuit substanțial la organizarea primului C.M. pentru copii și juniori la Timișoara (1988). Contribuții publicistice: începând din 1983 o inițiiat publicația anuală Șah - Timișoara (1983); volume: Șahul, magie în alb și negru (1995), iar în colaborare cu N. Ilijin: Lupta pentru supremație în șah (1989).
Cărți [modificare]
Literatură medicală [modificare]
- 1955 - Chirurgie, vol. I, Editura Medicală
- 1973 - Simțul clinic și arta diagnosticului, Editura Facla
- 1977 - Angiografia în practica medicală, Editura Facla
- 1988 - Dincolo de bisturiu în chirurgie, Editura Academiei R.S.R.
- 1989 - Regăsirile lui Asclepios, Editura Facla
- 1997 - Marile performanțe în chirurgie, Editura de Vest
Literatură pentru copii [modificare]
- 1982 - Comoara din peșteră, Editura Facla
- 1985 - Cei doi frați gemeni și balaurul, Editura Ion Creangă
In memoriam [modificare]
- Centrul de Chirurgie Laparoscopică și Microchirurgie „Pius Brânzeu”, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș
- Concursul internațional de șah Memorialul „Pius Brânzeu” (prima ediție în 2003)
Referințe [modificare]
- ^ a b Pius Brânzeu - notă biografică pe site-ul Filialei Timișoara a Academiei Române
- ^ a b Gheorghe S. Băcanu - Acad. Pius Brânzeu – 100 de ani de la naștere, Viața Medicală, Nr. 4 (1098), 28 ianuarie 2011.
- ^ a b Tiberiu Kiss - Martirii bisturiului, Jurnalul Național, 18 octombrie 2004.
