Piretrină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Piretrină | |
| Structura | |
| alte denumiri | |
| formula chimică | Piretrina I, R - CH3 Piretrina II R -CO2 |
| nr. CAS | 8003-34-7 |
| aspect | răşinos, vâscos sau solid de culoare brună |
| Proprietăţi | |
| masa molară | 316–374 g·mol−1 |
| stare de agregare | solid sau lichid |
| punct de topire | |
| punct de fierbere | 100–200 °C (10 Pa) |
| presiune vapori | |
| valoarea pH | |
| solubilitate | rea în apă |
| Indicaţii de protecţie | |
|
|
|
| R: 20/21/22-50/53 S: (2)-13-60-61 MAK: 5 mg·m−3 (aerosol inhalabil) |
|
| format | |
Piretrina (Pyrethrum) defineşte o grupă de substanţe cu efect insecticid, obţinute din florile diferitelor soiuri de crizanteme „Tanacetum” (ex. Tanacetum parthenium). Substanţa activă este piretrina, care este utilizată ca insecticid, pesticid şi în medicină.
[modifică] Istoric
Marina Americană a folosit în anul 1917 o metodă de comabatere a muştelor şi ţânţarilor printr-un amestec de benzină cu un extract de Pyrethrum, obţinut din flori de crizanteme măcinate şi ţinute în cherozină. Acest extract a fost folosit sub formă de doze cu spray, structura extractului a fost clarificată în anul 1924 de Lavoslav Ružička şi Hermann Staudinger, el devenind ulterior modelul piretroidelor elaborate sintetic.
[modifică] Compoziţie
| Proporţii | Structura chimică | |
|---|---|---|
| Piretrină I | 35 % | |
| Piretrină II | 33 % | |
| Iasmolină I | 5 % | |
| Iasmolină II | 4 % | |
| Cinerină I | 10 % | |
| Cinerină II | 14 % |
Piretrina I este fracţiunea cu acţiune insecticidă cea mai eficientă, piretrina II are acţiune insecticidă mai redusă însă acţionează mult mai rapid. Piretrina din florile de Kenia conţin în medie 1,3 % substanţă activă. Florile după recoltare se uscă şi se macină, urmând procesul de extracţie în metanol / cherozină, petrolether / cianură de metil. Se presupune crizantemele produc prin biosinteză acid mevalonic, lucru însă necertificat.
[modifică] Mod de acţiune
Piretrinele sunt insecticide de contact eficiente contra păduchilor de plante, muştelor, păianjenilor, lăcustelor, gândacilor şi larvelor. Ele acţionează contra insectele fără excepţie în toate stadiile de dezvoltare chiar şi asupra ouălor. Apare însă efectul „knock-down“ prin care insectele pot descompune substanţa care este instabilă, pentru a împiedica efectul de revenire la viaţă a insectei, piretrinele s-au asociat cu piperonil butoxid care au o acţiune sinergică de intensificare şi prelungire a efectului piretrinelor.

