Piatra Albă „La Grunj”
| Piatra Alba "La Grunj" | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
 | |
  | |
| Poziția | Județul Buzău, România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Buzău |
| Coordonate | 45°29′23″N 26°38′23″E / 45.48972°N 26.63972°E |
| Înființare | 1995 |
Modifică date / text  | |
Piatra Albă „La Grunj” este un monument al naturii (categoria III IUCN) cu statut de rezervație geologică, ce este situat[1] pe raza comunei Mânzălești din județul Buzău, la confluența râului Slănic cu pârâul Jgheab.[2]
Localizare și acces[modificare | modificare sursă]
Se ajunge folosind drumul asfaltat de pe valea Slănicului – DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de peste Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari.[3]
Caractere generale[modificare | modificare sursă]
Prezintă o formă piramidală. Ocupa o suprafață de 0,025 ha la bază, are înălțimea de 18 m și diametrul de 15 m și, este localizat în lateral față de șuvoiul principal de apă.[2] Ansamblul are în vârf o cruce[4]
Denumirea de "Grunj" are sensul de "grumaz" sau "îngustare". Prin forma sa (comparabilă la alta scară), amintește de Copa Cabana = Căpățâna de Zahar - Brazilia.[5]
Geomorfologie[modificare | modificare sursă]
Este un martor de eroziune (diferențială[4]) hidraulică si eoliană[2], format din tufuri dacitice de culoare alb-cenușiu-gălbui [2] de vârstă badeniană, tot ansamblul fiind prins între strate de marne (cineritice[4]) și gresii cu poziție aproape verticală[2] și aspect de micropediment.[4] Este originar din capătul sudic al unei mici și înguste fâșii estice cu tufuri, din anticlinalul Lopătari.
Obiective turistice de vecinătate[modificare | modificare sursă]
- Bolovanul Mortatului din Ploștina
- "Sfinxul" de pe Breazău (cunoscut și sub denumirea de Sfinxul de la Buștea)- Stâncă de aproximativ 5-6 m înălțime situată pe culmea Breazău, aflată pe stânga văii Slănicului
- Focul Viu - Lopătari
- Platoul Meledic
- Mănăstirea Găvanu
- Vârful Ivănețu
- Lacul Mocearu
- Lacu Limpede din Bisoca
- Mănăstirea Poiana Mărului
- Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari, Pâclele Mici și Pâclele de la Beciu
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „ProtectedPlanet.net - Localizarea rezervației”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e Caiet de practică de vară pentru studenții anului I (practica B), Brișan, 2009, p. 9
- ^ România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
- ^ a b c d Relieful: resursă de bază a turismului: geomorfodiversitate și geomorfosituri, Posea, 2012, p.517
- ^ Arii protejate, rezervații naturale și monumente ale naturii Buzău [Arhivă], portalul InformatiiPublice.ro, accesat 2012.03.17
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Caiet de practică de vară pentru studenții anului I (practica B) Arhivat în , la Wayback Machine. Nicoleta Brișan, Catedra de Știintele Vieții și ale Pamântului - Facultate de Știința Mediului - Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca, 2009
- Relieful: resursă de bază a turismului: geomorfodiversitate și geomorfosituri, Grigore Posea, Editura Fundației România de Mâine, București, 2012, ISBN 978-973-163-734-1
| ||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
