Piața Victoriei din Timișoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Piaţa Victoriei din Timişoara)
Salt la: Navigare, căutare
Piaţa Victoriei (Operei) din Timişoara

Piața Victoriei, fostă Piața Operei, este una din piețele centrale ale municipiului Timișoara, locul în care Timișoara a fost proclamată în 20 decembrie 1989 primul oraș liber din România. La polii opuși ai pieței se găsesc la nord Opera, iar la sud Catedrala Mitropolitană. Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe dreapta se numește "Corso", iar cea de pe stânga "Surogat". Ambele au ansambluri arhitecturale de importanță istorică.

În jurul pieței se găsesc importante instituții cum ar fi: Opera Română, Teatrul Național, Teatrul Maghiar de Stat, Teatrul German de stat, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Cinematografele Timiș, Capitol și Studio, Muzeul Banatului, Galeriile de artă precum și multe magazine.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Piața Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX când zidurile vechii cetăți erau în curs de demolare, iar centrul Timișoarei era reproiectat pentru a permite dezvoltarea orașului. Inițial pe teritoriul actualei piețe se găseau fortificațiile vechii cetăți. Edificiul Teatrului Național a fost construit încă din 1872. Crescând importanța lui s-a ridicat și necesitatea de a remodela spațiul înconjurător, așa că la început a fost conceput încă din 1906 ca pe un vast bulevard-esplanadă. Până în 1948 s-a numit Bulevardul Regele Ferdinand, după care a luat numele de Bulevardul 30 Decembrie. Abia în 1988-1989, odată cu scoaterea liniilor de tramvai, a devenit complet pietonală.

Corso[modificare | modificare sursă]

"Corso" este denumirea promenadei care pornește de la Operă spre Catedrală, pe partea dreaptă. În trecut acesta era locul de plimbare al înaltei societăți timișorene, bine iluminat, cu restaurante și magazine de lux.[1]

Vizavi de clădirea Operei, pe dreapta, se află clădirea veche a Hotelului Timișoara (1928-1929). Lângă acesta, la începutul Bulevardului Republicii se găsește Palatul Weiss (1912). De aici începe promenada propriu-zisă, cu Palatul Lloyd (1912) care adăpostește sediul Politehnicii, iar la parter și faimosul restaurant Lloyd. În ordine urmează Palatul Neuhausz și Palatul Merbl, Palatul Dauerbach (1913), Palatul Hilt și la capăt Palatul Szechenyi (1913).

Surogat[modificare | modificare sursă]

"Surogat" este promenada opusă, pe partea stângă, și continuare directă a străzii Alba Iulia. Aici se plimbau în trecut doar tinerii și muncitorii. Elevii nu aveau acces decât cu permisiunea școlii, iar soldații trebuiau să dovedească că sunt în permisie pentru a se putea plimba aici.[2]

Prima clădire este Palatul Löffler, după care urmează Palatul Camerei de Comerț, lipit de care s-a construit în 1938, pe strada laterală, Cinematograful Scala, ulterior schimbat în Studio. La capătul promenadei se află o serie de clădiri de locuințe construite între 1961-1963. Dintr-un capăt în celălalt, la parter se găsesc numeroase magazine.

Monumente[modificare | modificare sursă]

„Lupoaica cu puii”, susținută de un pilon înalt de 5m, este o replică a Lupei Capitolina, dăruită Timișoarei în 1926 de orașul Roma.

Fântâna arteziaznă, cunoscută și sub numele de Fântâna cu pești, a fost construită în 1957, în formă de stea cu 5 colțuri. Pe aceasta au fost filmați, în 1969, membrii formației Phoenix cântând melodia „Totuși sunt ca voi”.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Barbu, p.112-113
  2. ^ Barbu, p. 112-113.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dan N. Buruleanu, Florin Mendeleț, Timișoara - Povestea orașelor sale, editura Mirton, 2004, ISBN 973-661-276-7
  • Dinu Barbu, I love Timișoara,editura Almanahul Banatului, ediția V, 2006, ISBN 978-973-8091-30-6

Coordonate: 45°45′13.86″N 21°13′32.83″E / 45.7538500°N 21.2257861°E / 45.7538500; 21.2257861