Pișcot

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pachete de pişcoturi de şampanie

Pișcoturile, cunoscute și sub numele de pișcoturi de șampanie sau biscuiți Savoiardi, sunt un produs de patiserie ușor de o consistență spongioasă și casantă. Forma tipică a pișcoturilor este cilindrică și plată, asemănătoare unui deget mare, de aici venind denumirea engleză de lady fingers. Pișcoturile constituie ingredientul de bază în numeroase deserturi, precum torturi, șarlote și tiramisu. De obicei, pișcoturile sunt înmuiate în cafea sau lichior, ca în cazul tiramisului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biscuiții Savoiardi au originat la sfârșitul secolulului al XIV-lea, la curtea ducelui de Savoia Amadeus VI (1334-1383). Acesta era căsătorit cu Bonne de Bourbon (1341-1402), sora acesteia fiind Jeanne de Bourbon (1338-1378), soția regelui Franței Carol V (1338-1380). Cu ocazia unei vizite a regelui Franței, Bonne de Bourbon a dorit să-și impresioneze sora și a cerut șefului bucătar să invente un desert nou. Mai târziu, pișcoturile au fost recunoscute ca desert oficial al curții ducatului de Savoia. Erau apreciate în mod special de către tineri și se ofereau vizitatorilor ca un simbol al bucătăriei locale.

Preparare[modificare | modificare sursă]

Ingredientele principale din pișcoturi sunt albușuri și gălbenușuri de ou, zahăr tos și pudră și făină. În rețeta originală nu este necesară adăugarea de afânători, deoarece pișcoturile își iau consistența pufoasă prin aerul încorporat în albușurile bătute.

Referințe[modificare | modificare sursă]