Petre Ţuţea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Petre Ţuţea (n. 6 octombrie 1902, Boteni, Muscel, judeţul Argeş - d. 3 decembrie 1991) a fost un eseist, filosof, economist şi om politic român.

Cuprins 1 Biografie 2 Opera publicată 2.1 Eseuri filosofice 2.2 Dialoguri 2.3 Scrieri monografice 2.4 Scrieri cu caracter economic, politic 2.5 Proiecte 3 Spectacole, filme documentare 4 Bibliografie 5 Note 6 Legături externe

[modifică] Biografie

Născut în familia unui preot, a studiat la Liceul „Neagoe Basarab” din Câmpulung-Muscel şi la Liceul „George Bariţiu” din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, „Magna cum laude” (1929).

În anul 1932, fondează revista „Stânga: linia generală a vremii”, unde semnează cu pseudonimul Petre Boteanu. La ziar colaborează Sorin Pavel şi Petre Pandrea, autorii Manifestului Crinului Alb („Gândirea”, VIII, nr. 8-9, 1928), precum şi Traian Herseni, Petru Comarnescu, Mihai D. Ralea. În 1933 este referent în Ministerul Comerţului şi Industriei, instituţie care în 1936 îşi va schimba numele. Între anii 1933-1934 a fost ataşat la Legaţia Economică Română din Berlin, unde se întâlneşte cu Nae Ionescu.

În 1935 a publicat Manifestul revoluţiei naţionale , împreună cu Sorin Pavel, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu şi Petre Ercuţă. Între anii 1936-1939 a fost şef de secţie în Ministerul Economiei Naţionale, Biroul de publicaţii economice şi propagandă. În 1940 a fost şef de secţie în Ministerul Comerţului Exterior. Colaborează la diverse publicaţii, în special la „Cuvântul”, condus de Nae Ionescu, unde publică numeroase articole, studii de economie şi politică. Printre ceilalţi colaboratori ai ziarului se aflau Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcănescu şi mulţi alţi intelectuali ce făceau parte din generaţia anilor 1930. Între 1940-1944 a fost şef de secţie în Ministerul Războiului, iar între anii 1944-1948 a fost director de studii în Ministerul Economiei Naţionale.

Este arestat de către autorităţile comuniste impuse de sovietici şi anchetat fără condamnare timp de 5 ani (1948-1953), apoi este arestat din nou pe 22 decembrie 1956 sub acuzaţia de uneltire contra ordinii sociale. Este condamnat la 10 ani închisoare în 1957, apoi i se intentează un nou proces în 1959 şi este condamnat la 18 ani muncă silnică, din care a executat 8 ani (1956-1964) în diverse penitenciare, mai ales la Aiud.

După ce a fost eliberat în timpul amnistiei din 1964, cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor din închisoare, Ţuţea s-a aflat sub observaţia permanentă a securităţii comuniste. Numeroasele descinderi la locuinţa sa modestă au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii şi materiale, printre care o copie a proiectului Prometeu. Către sfârşitul vieţii a început o Antropologie creştină concepută schematic în şase capitole: 1. Problemele sau Cartea întrebărilor; 2 . Sistemele sau Cartea întregurilor logice, autonom-matematice, paralele cu întregurile ontice; 3. Stilurile sau Cartea unităţilor cultural-istorice şi a modalităţilor estetice ale artelor, sau Omul estetic; 4. Ştiinţele, sau Disciplinele spiritului omenesc; 6. Dogmele sau Situarea spiritului în imperiul certitudinii.

Petre Ţuţea a fost supranumit un Socrate român datorită preocupărilor filosofice şi rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza persecuţiei a publicat foarte puţin înainte de 1989, însă imediat după prăbuşirea regimului comunist scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate prin toate mediile.

[modifică] Opera publicată

[modifică] Eseuri filosofice

• Bătrâneţea şi alte texte filosofice, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 1992.
• Reflecţii religioase asupra cunoaşterii, ediţie îngrijită de Ion Aurel Brumaru, Bucureşti, Editura Nemira, 1992.
• Philosophia perennis, Bucureşti, Editura Icar, 1992; reeditare în 1993, volum reeditat sub titlul Scrieri filosofice vol. I, Editura România Press, 2006
• Nelinisti metafizice, ediţie îngrijită de Petre Anghel, Bucureşti, Editura Eros, 1994.
• Filosofia nuanţelor (Eseuri. Profiluri. Corespondenţă), antologie, prefaţă şi aparat critic de Mircea Coloşenco, texte stabilite de Sergiu Coloşenco, postfaţă de Sorin Pavel, Iaşi, Editura Timpul, 1995.
• Scrieri filosofice, vol. I, prefaţă de Gavril Matei Albastru, Bucureşti, Editura România Press, 2005.
• Scrieri filosofice, vol. II, cu un medalion de Ion Papuc şi postfaţă de Gavril Matei Albastru, Bucureşti, Editura România Press, 2006.
• Fragmente, Bucureşti, Editura Romania Press, 2007.

[modifică] Dialoguri

• Între Dumnezeu şi neamul meu, ediţie îngrijită de Gabriel Klimowicz, prefaţă şi postfaţă de Marian Munteanu, Bucureşti, Fundaţia Anastasia, Editura şi Imprimeria „Arta Grafică”, 1992.
• 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea, editate cu o prefaţă de Gabriel Liiceanu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993; reeditare în 1999, 2000, 2003, 2005.
• Ultimele dialoguri cu Petre Ţuţea de Gabriel Stănescu, Criterion Publishing, 2000.

[modifică] Scrieri monografice

• Mircea Eliade. Apare în fascicole în revista „Familia” din Oradea, între 2 februarie 1990 - 9 septembrie 1990; ediţii ulterioare: Oradea, Biblioteca revistei „Familia”, 1992; ediţie îngrijită de Tudor B. Munteanu, Cluj, Editura Eikon, 2007.
• Aurel-Dragoş Munteanu, volum îngrijit de Tudor B. Munteanu, Bucureşti, Editura România Press, 2006.

[modifică] Scrieri cu caracter economic, politic

• Manifestul revoluţiei naţionale (în colaborare), ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Crater, 1998.
• Ieftinirea vieţii. Medalioane de antropologie economică. Prefaţă şi text stabilit de Mircea Coloşenco. Bucureşti, Editura Elion, 2000.
• Reforma naţională şi cooperare, prefaţă şi stabilire de text de Mircea Coloşenco, postfaţă de Mihai Şora, Bucureşti, Editura Elion, 2001.
• Anarhie şi disciplina forţei, prefaţă şi ediţie de Mircea Coloşenco, Bucureşti, Editura Elion, 2002.

[modifică] Proiecte

• Proiectul de tratat - Eros (fragment din "Teatru Seminar" - reluat în "Fragmente"), Braşov & Bucureşti & Chişinău, Editura Pronto & Astra, Editura Thetis, Editura Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, cu concursul Asociaţiei „Porumbeni”, 1992.
• Problemele sau Cartea întrebărilor (fragment din "Omul" vol. I), Iaşi, Editura Timpul, 1992.
• Sistemele sau Cartea intregurilor logice, autonom-matematice, paralele cu intreguri ontice (fragment din "Omul", vol. II) Iaşi, Editura Timpul, 1993.
• Lumea ca teatru. Teatrul seminar, prefaţă, text stabilit şi aparat critic de Mircea Coloşenco, Bucureşti, Editura Alutus/Vestala, 1993.
• Omul. Tratat de antropologie creştină, ediţie integrală şi definitivă îngrijită de Cassian Maria Spiridon, Iaşi, Editura Timpul, 2004.

[modifică] Spectacole, filme documentare

• Piesa Întâmplări obişnuite şi dialogul Bios şi Eros în regia lui Dragoş Galgoţiu, la Teatrul Odeon. În 1993, producţia a fost prezentată la Festivalul teatrului experimental din Cairo, Egipt, lângă marile piramide.
• Exerciţii de admiraţie, documentar TVR de Gabriel Liiceanu şi Constantin Chelba (o „întâlnire virtuală” Ţuţea-Cioran)
• două emisiuni din ciclul „Cuvântul care zideşte” realizate de Vartan Arachelian.
• Petre Ţuţea şi Emil Cioran: O întâlnire posibilă, film realizat de Sorin Ilieşiu şi Gabriel Liiceanu, Premiul Special – Festivalul Naţional, Costineşti 1993.

[modifică] Bibliografie

• Radu Preda, Jurnal cu Petre Ţuţea, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992; reeditare, Sibiu, Deisis, 2002.
• A. I. Brumaru, Pariul cu legenda sau viaţa lui Petre Ţuţea, aşa cum a fost ea, Bucureşti, Editura Athena, 1995.
• Victor Stoica, Memorii: Petre Ţuţea la verticală, Iaşi, Editura Fides, 1998
• Radu Sorescu, Petre Ţuţea, Bucureşti, Editura Scripta, 1999; Petre Ţuţea, viaţa şi opera, Craiova, Editura Alma, 2003.
• Andrei-Iustin Hossu, Tăinuind cu Petre Ţuţea, Criterion Publishing, 2000.
• Vasile C. Nechita, Petre Ţuţea şi provocarea sa economică, Iaşi, Sedcom Libris, 2000.
• Constantin Albuţ, Metafizica absolutului la Petre Ţuţea, Iaşi, Sedcom Libris, 2000.
• Isabela Vasiliu-Scraba, Every great intelligence swings between Religion and Philosophy: Nae Ionescu and Petre Ţuţea, in vol. In the labyrinth of reflexions, Slobozia, Star Tipp, 2000.
• Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Ţuţea, Bucureşti, Editura Anastasia, 2000.
• Gabriel Gheorghe, Petre Ţuţea între legendă şi adevăr, Editura Fundaţiei Gândirea, 2001.
• Ion I. Brătianu, Mereu actualul Petre Ţuţea, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale „Ion I. Brătianu”, 20003.
• Alexandru Popescu, Petre Ţuţea Between Sacrifice and Suicide, Balliol College, Oxford, UK Ashgate, 2004.

[modifică] Note

[modifică] Legături externe

• Profil Petre Ţuţea
• Filozofia nuanţelor (sit dedicat personalităţii şi filozofiei lui Petre Ţuţea)
• Primul capitol din cartea lui Petre Ţuţea despre Aurel-Dragoş Munteanu
• Mari români: Petre Ţuţea
• Videoclipuri cu Petre Ţuţea
• Aforisme şi cugetări
• Cugetări memorabile
• Jurnal cu Petre Ţuţea, de Radu Preda
• Homo religiosus - interviul cu Lucian Despa, versiune audio şi transcriere
• Centenar Petre Ţuţea în numărul-pilot al revistei "Rost", 2002
• Articol de Ileana Munteanu, în „Ziarul financiar”, 2006
• Recenzie în „Adevărul literar”, Petre Ţuţea despre Eliade, 2007
• Petre Ţuţea în încercuirea Securităţii, „România literară”, nr. 50-51, 2007