Petr Ginz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Petr Ginz (n. 1 februarie 1928; d. 28 septembrie 1944) a fost un băiat cehoslovac de origine evreiască, deportat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și omorât prin gazare în lagărul de la Auschwitz. Până la vârsta de șaisprezece ani a scris mai multe romane, un jurnal și un dicționar esperanto-ceh. Recent a fost adus în atenția opiniei publice de către astronautul israelian Ilan Ramon, care a luat în spațiu un desen al lui Petr Ginz înfățișând Pământul văzut de pe Lună.

Viața[modificare | modificare sursă]

Petr Ginz s-a născut în familia lui Otto Ginz, un evreu angajat ca manager al departamentului de exporturi al unei companii din industria textilă. Un esperantist pasionat, Otto Ginz o întâlnise la un congres esperantist pe Marie Dolanská, care avea să devină mama lui Petr Ginz și a surorii sale, Eva Ginzova (născută în 1930; mai târziu și-a schimbat numele în Chava Pressburger). Pasionat de literatură și mai ales de operele lui Jules Verne, Petr a început prin a emula stilul acestuia, producând cinci romane: De la Praga până în China, Vrăjitorul din Munții Altaz, Călătorie către centrul Pământului, În jurul lumii într-o secundă și O vizită din preistorie. Din păcate, până în zilele noastre s-a păstrat doar ultimul dintre aceste romane, o alegorie a venirii la putere a Nazismului și a înfrângerii sale ulterioare.

Terezin și Auschwitz[modificare | modificare sursă]

Viața familiei Ginz s-a schimbat odată cu începutul celui de-al doilea război mondial. Legile rasiale germane prevedeau că copiii proveniți din mariaje interetnice trebuiau deportați în lagăre după împlinirea vârstei de 14 ani. Astfel, în anul 1942, Petr a fost separat de mama (care nu era evreică) și sora sa (care nu împlinise încă vîrsta de 14 ani) și, împreună cu tatăl său, a fost deportat în lagărul de la Terezin. După doi ani avea să le urmeze și sora Eva.

În lagărul de la Terezin, Petr a rămas la fel de activ ca înainte, încropind în scurt timp o redacție împreună cu care a editat revista săptămânală ''Vedem'' (“Conducem”). Revista, scrisă de mână și decorată printre altele cu desenele lui Petr, a apărut timp de doi ani în fiecare vineri. După război s-au păstrat în jur de 700 de pagini din revistă. Când a ajuns în sfârșit și ea la Terezin, Eva Ginzova a fost surpinsă să vadă că fratele ei era foarte respectat și admirat de ceilalți copii.

În 28 septembrie 1944, Petr Ginz a fost deportat cu unul din ultimele transporturi de la Terezin către Auschwitz și omorât prin gazare imediat după sosire.

Posteritatea și evoluții ulterioare[modificare | modificare sursă]

În anul 2000, asteroidul 50413 Petrginz a fost denumit astfel în onoarea lui.[1]

În anul 2003, astronautul israelian Ilan Ramon a cerut Instituției Yad Vashem o operă reprezentativă a culturii evreiești, pentru a o lua cu ocazia zborului său - primul al unui astronaut israelian - în spațiul cosmic. A primit o copie a desenului lui Petr Ginz reprezentând Pământul văzut de pe Lună. La reintrarea în atmosfera terestră, naveta Columbia a fost distrusă, împreună cu copia desenului.[2] Acestă întâmplare a popularizat povestea lui Petr Ginz și a avut drept consecință găsirea într-un pod din Cehia a jurnalului său, care supraviețuise epocii comuniste. Jurnalul a fost vândut după mai multe runde de negocieri Instituției Yad Vashem și a fost publicat cu o introducere a lui Jonathan Safran Foer și o prefață a surorii lui Petr Ginz.

În amintirea lui Petr Ginz și a lui Ilan Ramon a apărut și un timbru comemorativ.[3]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Toate titlurile reprezintă traduceri aproximative în română, întrucât majoritatea scrierilor sunt pierdute. Jurnalul nu a fost până în 2013 tradus în limba română.

  • Jurnal
  • Dicționar esperanto-ceh (pierdut)
Romane
  • De la Praga până în China (pierdut)
  • Vrăjitorul din Munții Altaz (pierdut)
  • Călătorie către centrul Pământului (pierdut)
  • În jurul lumii într-o secundă (pierdut)
  • O vizită din preistorie

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Informații despre asteroidul 50413"
  2. ^ en Biografia lui Ilan Ramon la Jewish Virtual Library. Accesată la 2 august 2013
  3. ^ "Timbru comemorativ"

Legături externe[modificare | modificare sursă]