Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București

Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București este o închisoare din comuna Jilava, aparținând de municipiul București. A fost înființat în 1907, în ceea ce era fortul nr. 13 Jilava, unul din cele 18 forturi, construite în perioada 1860-1870 în jurul orașului București, care făceau parte din sistemul de apărare circulară a capitalei, având drept scop apărarea împotriva atacurilor armatelor turcești.

Istorie

În anul 1907, în penitenciarul Jilava au fost depuși sute de țărani din județul Ilfov, arestați pentru că au participat la răscoalele țărănești ce au avut loc în primăvara anului 1907.

În perioada primului război mondial, fortul Jilava a fost populat cu deținuți proveniți din rândurile militarilor care refuzau să se prezinte la încorporare sau pentru alte infracțiuni cu caracter militar, mulți din ei fiind condamnați la moarte și executați în “valea piersicilor”.

După ocuparea orașului București de către trupele germane, în închisoare au fost aduși prizonieri de război. Încă din timpul războiului și în special după aceea, până la 23 august 1944, Penitenciarul Jilava, deși era închisoare militară, a devenit locul de detenție, atât preventivă cât și după condamnare, pentru deținuții politici, care după legile în vigoare în acea perioadă, nu trebuiau să stea într-o închisoare militară.

În timpul celui de-al doilea război mondial în Penitenciarul Jilava sunt aduși să-și execute pedeapsa militari, soldați, ofițeri și subofițeri ai armatei române.

În afară de deținuții de drept comun și de deținuții politici, în Jilava au fost închiși de legionari, în 1940, și o serie de politicieni și alți salariați din aparatul de stat pe care poliția legionară i-a suprimat în celulele închisorii în noaptea de 26/27 noiembrie 1940.

Începând din anul 1966 în penitenciarul Jilava s-a înființat o secție unde erau deținute elementele cele mai înrăite și recalcitrante.

La 1 august 1967 în penitenciarul Jilava au fost deținute persoane care au săvârșit infracțiuni contra securității statului, deținuți de drept comun re-cidiviști, cu condamnări peste 10 ani sau care nu puteau fi folosiți la muncă, deținuți de drept comun, înrăiți și recalcitranți, indiferent de starea de recidivă, infracțiunea comisă și condamnare, cărora li se aplică un regim sever, deținuți de drept comun, foști evadați din unitățile Direcției Generale a Penitenciarelor, indiferent de starea de recidivă, infracțiunea săvârșită și de condamnare, care nu sunt folosiți la munci.

În anul 1973 s-a dat în folosință blocul nou în care au fost cazați deținuți minori, bloc care era format din Centrul de primire, observare și repartizare minori și Penitenciarul pentru minori.

În anul 1977 în locul Penitenciarului pentru minori a luat ființă Penitenciarul de tineri București ce a funcționat până în anul 1988 când, prin demolarea Penitenciarului Rahova, populația de acolo a fost transferată aici începându-se extinderea spațiilor de deținere cu încă un corp de clădire finalizat în anul 1990.

Unul din cele mai importante momente din istoria penitenciarului (actualmente Penitenciarul București) îl constituie revolta deținuților imediat după Revoluția din decembrie 1989 care au reușit să iasă din camere prin forțarea ușilor, să se urce pe clădiri iar în unele locuri au forțat dispozitivele de pază, cerând punerea în libertate deși nu beneficiau de acest act de clemență, revolta a durat 44 zile (17 decembrie 1989 - 31 ianuarie 1990).

Capela penitenciarului

În data de 29 iunie 1994, în interiorul locului de deținere a fost construită o capelă. Aici sunt oficiate slujbe religioase (liturghii) atât duminica cât și în sărbătorile religioase ortodoxe importante, la ele putând participa toți deținuții care doresc.

Legături externe

• Penitenciarul București - Jilava
• București: "Porți deschise" la închisoarea din Jilava, 26 iunie 2009, Adevărul
• Fortul 13 Jilava - Galerie Foto, Adevărul

Reportaje

• Valea Piersicilor, eșafodul de la Jilava, 10 iulie 2010, Adevărul
• VIDEO REPORTAJ Valea Piersicilor, râpa uitată în care au fost executați Antonescu și Rîmaru, 10 iulie 2010, Adevărul
• Fortul de la Jilava: menit să îi apere pe români, a ajuns să îi oprime, 11 Iunie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei

Mărturii

• Mărturisirile unui fost deținut politic: „Mă băteau cu furtunul de cauciuc până leșinam”, 27 aprilie 2010, Adevărul
• Emanoil Mihăiescu a primit despăgubiri de 600.000 de euro pentru atrocitățile suferite în pușcăriile comuniste, 29 iunie 2010, Adevărul
• FOTO Povestea puștiului deținut politic din Fortul 13, Jilava, 3 iulie 2010, Adevărul