Peștera de pe Piciorul Babelor
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Peștera de pe Piciorul Babelor | |
| Geografie | |
|---|---|
| Localizare | comuna Moroeni, județul Dâmbovița |
| Lungime | 91 m |
| Adâncime | + 123 m |
| Altitudine | - 14,9 m.d.M. |
| Descoperire | 1982 |
| Geologie | Conglomerate |
| Număr de intrări | 1 |
| Alte informații | |
| pestera gravitationala | |
Modifică date / text  | |
Peștera de sub Piciorul Babelor este o peșteră formata din conglomerate din Munții Bucegi.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peștera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanților, denivelare inconfundabilă de circa 20 m, vizibilă tocmai din versantul apusean al Bucegilor, de o parte și cealaltă a potecii se află intrările în Peștera de pe Piciorul Babelor (dreapta, într-o mică depresiune de circa zece metri diametru, aflată cu 8 m mai sus de traseul marcat) și în Avenul de sub Babele (stânga, printre denivelările sterpe a ceea ce s-a dorit a fi pârtie de schi).
Formare[modificare | modificare sursă]
Peștera de pe Piciorul Babelor este o cavitate formata ca urmare a tracțiunii exercitate de forța gravitațională asupra abruptului din apropiere. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri.
Descriere[modificare | modificare sursă]
Peștera de pe Piciorul Babelor este o peșteră din Munții Bucegi descoperită pe 20 iunie 1982 de Ștefan Vârlan. O săptămână mai târziu ea era explorată și cartată de Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan, Manus Vișan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare, extensie plan 37,2 m. Intrarea se află la 2030 m altitudine. Galeria ce se profilează nu pare și nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității. În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul pentru ca apoi spațiile să se dezvolte în gresie.
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, București, Clubul Național de Turism pentru Tineret
- Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavități pe Piciorul Babelor - Buletin speologic, 11, 1987, paginile 175-184, București, Federația Română de Turism-Alpinism