Peștera Voronya

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Schema peşterii Voronya

Peștera Voronya sau Peștera Krubera (numele preferat), este cea mai adâncă peșteră cunoscută pe Pământ. Este localizată în Masivul Arabika din lanțul montan Gagrinsky aflat în vestul Munților Caucaz, în districtul Gagra din Abhazia (Georgia).

Date generale[modificare | modificare sursă]

Diferența de altitudine de la intrarea peșterii și cel mai adânc punct explorat este 2191 ± 20 de metri. A devenit peștera cea mai adâncă-cunoscută în lume în 2001, atunci când expediția Uniunii Ucrainiene de Speologie a ajuns la o adâncime de 1710 m, care a depășit adâncimea peșterii Lamprechtsofen, care este situată în Alpii austrieci. În 2004, pentru prima dată în istoria speologiei, expediția Uniunii Ucrainiene de Speologie a ajuns la o adâncime mai mare de 2.000 m, și au explorat pestera la -2080 m. Adâncimea maximă curentă de 2191 m ± 20 metri, a fost atinsă în timpul unei scufundări de 46 m a lui Gennadiiy Samokhin într-un pasaj terminal în timpul expediției din august-septembrie 2007.[1] Este singura peșteră cunoscută de pe Pământ care are o adâncime mai mare de 2.000 de de metri.

Nume[modificare | modificare sursă]

"Peștera Voronya" înseamnă "Peștera Ciorilor" în limba rusă. Acest nume a fost folosit de speologii din Kiev în anii 1980 datorită unor cuiburi de ciori situate la intrarea în peșteră, și apoi a rămas în literatura de specialitate și mass-media ca un al doilea nume pentru peșteră. Numele original "Krubera" a fost atribuit peșterii de speologii georgieni care au explorat intrarea în peșteră în 1960. Acest nume a fost dat după geograful rus Alexander Kruber. Numele "Peștera Krubera" are astfel prioritate.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Masivul Arabika, casa peșterii Krubera (Voronya), este unul dintre cele mai mari masive de munte format din calcar carstic în Caucazul de Vest. Acesta este compus din calcare din cretacicul inferior și Jurasicul superior. Peștera Krubera este situată la 2256 m altitudine în Valea Ortobalagan.

Istoria explorărilor[modificare | modificare sursă]

Explorarea timpurie[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului al XX-lea, Arabika a fost vizitat de faimosul speolog francez, Édouard-Alfred Martel, care a publicat mai multe lucrări despre masiv.[2] În 1909-1910 bine-cunoscut omul de știință rus Alexander Kruber a efectuat unele studii de teren în Arabika. El a publicat observațiile sale într-o serie de lucrări specifice despre Arabika[3][4][5] și mai multe monografii majore. În următorii 50 ani nu au fost efectuate studii speciale despre peșterile din regiune.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ 3D model of the Krubera (Voronja) Cave” (VRML). Ukrainian Institute of Speleology and Karstology. http://www.network.speleogenesis.info/directory/exploration/krubera.php. Accesat la 4 aprilie 2009. 
  2. ^ Martel, E. A. (1909), „XVI: La massif de l'Arabika”, La Cote d’Azur Russe (Riviera du Caucase), Paris 
  3. ^ Kruber, A. A. (1911), „Karabi-Yuajla and the Arabika massif” (în Russian), Zemlevedenie (Moscow) 18 (3) 
  4. ^ Kruber, A. A. (1912), „The voyage to Arabika” (în Russian), Estestvoznanie i geografia 
  5. ^ Kruber, A. A. (1912), „From observations of karst in the vicinity of Gagra and Karabi-Yuajla” (în Russian), Zemlevedenie (Moscow) 19 (1–2) 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Buachidze, I.M., and Meliva, A.M. 1967. To the question of groundwater discharge into the Black Sea in the Gagra area. Trudy laboratorii gidrogeologii I inzhenernoy geologii Gruzinskogo politechnicheskogo instituta, 3, 33–39.
  • Kiknadze, T. Z. 1972. Karst of the Arabika massif. Metzniereba, Tbilisi, 245 p. (in Russian).
  • Kiknadze, T.Z. 1979. Geology, Hydrogeology and activity of limestone karst. Metzniereba, Tbilisi, 232 p. (in Russian).
  • Klimchouk, A. B. 1984. On impact of the late Quaternary glaciations on the karst development of the Arabika massif (Caucasus). Izvestia VGO (Leningrad), 116 (2), 165¬–170 (in Russian).
  • Klimchouk, A. B. 1990. Karst circulation systems of the Arabika massif. Peschery (Caves), inter-university scientific transactions, Perm: Perm University, 6–16 (in Russian)
  • Klimchouk, A.B. 2006. The deepest cave in the world in the Arabika Massif and the evolution of the Black Sea. Svet (Light), 2 (31), 33–36 (in Russian).
  • Klimchouk, A. 1991. Le grotte del massiccio di Arabika. La Rivista del CAI, 112(1), 37–47.
  • Klimchouk, A.B. 2004. Krubera (Voronja) Cave, Georgia. In: Gunn, J. (Ed.). Encyclopedia of Cave and Karst Science. New York - London: Fitzroy Dearborn – Taylor and Francis Books.
  • Klimchouk, A. and Kasjan, Yu. 2001. In a search for the route to 2000 meters depth: The deepest cave in the World in the Arabika massif, Western Caucasus. Nat. Speleol. Soc. News (USA), 59 (9). 252–257.
  • Klimchouk, A. and Kasjan, Yu. 2004. Krubera: il piu profondo abisso del mondo (Alla ricerca del −2000 metri nel massiccio di Arabika). La Rivista del CAI, 71–75.
  • Klimchouk A.B. and Kasjan Yu.M. 2006. Distribution of temperature in karst systems: data from deep caves of the Arabika Massif. Geologichny Zhurnal (Geological Journal), 1, 108–115, Kiev (Ukraine) (in Russian).
  • Klimchouk, A.B., Samokhin, G.V., and Kasjan Yu.M. 2008. The deepest cave in the word Krubera and its hydrogeological and paleogeographic significance. Speleology and Karstology, 1, 100–104. Simferopol (Ukraine) (in Russian).
  • Kruber, A. A. 1911. Karabi-Yuajla and the Arabika massif. Zemlevedenie (Moscow), 18(3) (in Russian).
  • Kruber, A. A. 1912a. The voyage to Arabika. Estestvoznanie i geografia (in Russian).
  • Kruber, A. A. 1912b. From observations of karst in the vicinity of Gagra and Karabi-Yuajla. Zemlevedenie (Moscow), 19 (1–2) (in Russian).
  • Martel, E. A. 1909. La Côte d’Azur Russe (Riviera du Caucase). Ch. XVI: La massif de l'Arabika, Paris.
  • Maruashvili, L. I., Tintilozov, Z. K., and Changashvili, G. Z. 1961. The results of speleological explorations carried out in 1960 on the Arabika limestone massif. Izvestia AN GSSR (Tbilisi), XXVI (5) (in Russian).
  • Maruashvili, L. I., Tintilozov, Z. K., and Changashvili, G. Z. 1962. Karst and ancient glaciation in Arabika. Abstracts of papers of the 2nd scientific session of speleologists. Tbilisi: AN GSSR (in Russian).
  • Maruashvili, L. I., and Tintilozov, Z. K. 1963. The results of the recent speleological explorations in the karstic belt of the Western Georgia in 1957–1960. Zemlevedenie (Moscow), nov. ser. VI (in Russian).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Peștera Voronya

Coordonate: 43°24′35″N 40°21′44″E / 43.40972°N 40.36222°E / 43.40972; 40.36222