Pasul Tihuța

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pasul Tihuța
(Bârgău)
Tihuta pass01.JPG
Pasul Tihuța
Altitudine 1.201 m
Munți Munții Bârgău
Coordonate Coordonate: 47°15′59″N 25°1′12″E / 47.26639°N 25.02000°E / 47.26639; 25.0200047°15′59″N 25°1′12″E / 47.26639°N 25.02000°E / 47.26639; 25.02000
Țară  România
Văi Corca
Dornișoara
Ascensiune începând din Satul Mureșenii Bârgăului, Comuna Tiha Bârgăului, Bistrița-Năsăud
Satul Căsoi, Comuna Poiana Stampei, Suceava
Drum de acces Tabliczka E58.svg E58 RO Roadsign 17.svg DN17
Perioadă de închidere Deschis tot timpul anului
Pasul Tihuța se află în România
{{{alt}}}
Pasul Tihuța (România)
Valea Piatra Fântânele

Pasul Tihuța (numit și Pasul Bârgău) este o trecătoare situată, în grupa nordică a Carpaților Orientali în sud-estul Munților Bârgău, la o altitudine de 1201 m.[1] Este situat pe drumul național DN17 (pe o porțiune suprapusă Drumului european E58)[2] și asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Trecătoarea este situată pe culmea dintre Măgura Calului (1229) – situată la est și Muntele Piatra Fântânele (1067) situat la vest.[1]

Cele mai apropiate stații de cale ferată se găsesc pe căile ferate secundare 502 – la Teșna și 516 la Dornișoara[2]

Climatul este tonic, cu aer puternic ozonat.[3]

În apropiere se găsesc – spre nord Pasul Grădinița, spre nord–est Pasul Mestecăniș, spre est Pasul Păltiniș și spre sud–est Pasul Creanga.[2]

File de istorie[modificare | modificare sursă]

Vechiul drum comercial, a fost abandonat la începutul secolului XIX[4], șoseaua care acum trece prin pas, fiind construită la inițiativa Consiliului de Război al Armatei Austro-Ungare, între 1812-1817.[5]. În 1969 drumul a fost mai întâi betonat, apoi asfaltat.[6]

Repere[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Piatra Fântânele

În toamna 2013, aici a avut loc primul „Festival al Usturoiului”.[7]

Obiective turistice de interes situate în apropiere

Există în apropiere de pas la 850-1150 m altitudine, suprapus parțial peste drumul actual spre Ciosa, o porțiune de aproximativ 12 km de drum pavat cu piatră.[12] a cărei origine este controversată[13]. Etichetat ca fiind fie o porțiune comună cu vechiul drum comercial[4] a unui drum roman, fie un drum medieval sau grăniceresc[13], traseul său este: Defileul Bârgaului - DN 17- Fața Prislopului - Dosul Zâmbroaiei - Culmea Tășăuleasa - Culmea Opcioara - Ilița Corchii - Iliuța Calului - Măgura Calului - DN17 - Pasul Tihuța[12]. Stratul de piatră este distrus în mai multe zone, fie de eroziune, fie datorită folosirii ca și cale de transport forestieră.[14] Drumul – cu o lățime de 12 m[12], este practicabil pe toată lungimea sa, marcat și integrat circuitului turistic.[14].

Perspectivă de pe Telescaun

Deși este asemănător unei căi de comunicație romane (este acoperit cu piatră, are lățimea corespunzătoare, rigolă de scurgere a apelor de ploaie, borduri, trotuare și urmeazătoate regulile topografice ale amplasării drumurilor romane)[14], totuși argumentele pentru originea lui antică sau medievală sunt insuficiente sau chiar contrarii. Este posibil ca să fi fost construit ca și cale de transport pentru piatra necesară consolidării căii de acces principale, folosită de Imperiul Habsburgic pentru acesul în Bucovina.[15]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Harta turistică a Munților Bârgăului, Naum Traian, accesat 2013.11.02
  2. ^ a b c Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
  3. ^ Povestea castelului din pasul Tihuța, Anca Rif, 27 mai 2004, Ziarul Financiar, accesat 2014.04.21
  4. ^ a b c d VIDEO FOTO România, în ținutul lui Dracula. Bistrița-Năsăud, între scrisoarea cu litere din sânge, Pasul Tihuța cel pitoresc și drumuri împărătești, 20 iulie 2013, Bianca Sara, ziarul Adevărul
  5. ^ FOTO Amenajarea drumului care leagă Transilvania de Moldova prin Pasul Tihuța, poruncită de Consiliul de Război de la Viena în 1812, 9 martie 2013, Bianca Sara, ziarul Adevărul
  6. ^ 12 iulie 2004: Tihuta - Nostradamus din Bargau, 12 iulie 2004, Viorel Ilisoi, ziarul Jurnalul Național
  7. ^ Destinație pentru weekend: Pasul Tihuța - Festivalul Usturoiului !, 06 septembrie 2013, gherlainfo.ro, accesat 2014.04.21
  8. ^ 12 iulie 2004: Tihuta - Hotelul lui Dracula de la Tihuta, 12 iulie 2004, Cristian Petru, Alexandru Nastase, ziarul Jurnalul Național
  9. ^ Zapada cu soare la Pasul Tihuta, 16 ianuarie 2005, Alex Nedea, ziarul Jurnalul Național
  10. ^ Bistrița-Năsăud: Cruce de gheață înaltă de trei metri, sfințită la Mănăstirea Piatra Fântânele - FOTO, 6 ianuarie 2013, Mediafax, accesat 2013.08.23
  11. ^ Doi săteni au prădat Mănăstirea Piatra Fântânele din zona Bistrița-Năsăud, 1 iulie 2010, RL Online, România liberă, accesat la 2013.08.23
  12. ^ a b c Drum Roman prin Pasul Tihuța, accesat 2014.09.23
  13. ^ a b Ioan Bâcă (Șef de lucrari, Dr.), Facultatea de Geografia Turismului Bistrița
  14. ^ a b c Secretele Drumului Romanilor din Munții Bârgăului. Ce frumuseți dezvăluie vechiul drum pietruit, Bianca Sara, Historia, accesat 2014.09.23
  15. ^ Dr. Corneliu Gaiu: Nu există un drum al romanilor în Pasul Tihuța ! Romanii nu construiau drumuri turistice !, Florica Dura, Ziarul.BN, 17 octombrie 2013, accesat 2014.09.23

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]