Partidul România Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Partidul Romania Mare)

Partidul România Mare




Preşedinte	Corneliu Vadim Tudor

Fondat	Iunie 1991
Sediu	Str Georges Clemenceau, 10 Bucureşti

Ideologie politică	Naţionalism, Protecţionism, Conservatorism
Poziţie politică	Centru-stânga
Afiliaţie internaţională	nu are
Afiliaţie europeană	nu are
Grup europarlamentar	nu are
Culori	Galben şi albastru

Site web	www.prm.org.ro

Vezi şi	Politica României Partide politice Alegeri

Partidul România Mare (PRM - fost şi Partidul Popular România Mare - PPRM) este un partid politic din România cu orientare naţionalistă, fost membru al fostului grupului europarlamentar Identitate, Tradiţie, Suveranitate.

Unii comentatori, analişti politici şi politicieni precum Daniel Barbu - Republica Absentă, Cristian Preda - decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, Dan Pavel, Adrian Năstase, Traian Băsescu consideră că PRM promovează atitudini democratice şi transparente şi că este un partid democratic (referirea folosită este "opoziţie nedemocratică"). Preşedintele acestui partid este Corneliu Vadim Tudor. Secretar general al partidului este Gheorghe Funar.

PRM se autoplasează pe eşicherul politic ca o formaţiune creştin-democrată. Cu toate acestea, mesajul excesiv justiţiar ("În 48 de ore voi stârpi corupţia" - Corneliu Vadim Tudor - TVR1), atitudinea naţionalistă excesivă, precum şi programul economic social-democrat contribuie la îndepărtarea efectivă faţă de această poziţie conservatoare.

În 2004, PRM a depus o cerere pentru a deveni membru al Partidului Popular European, care i-a fost însă refuzată. Membrii partidului se intitulează "adevărata opoziţie" considerându-se într-o "luptă continuă cu mafia şi cu corupţia", termeni folosiţi într-un sens foarte larg şi vag. Partidul mai afirmă şi faptul că, în plus, este singurul partid major care nu s-a aflat la guvernare deloc până în 2004. Această afirmaţie nu este întru totul adevărată, întrucât partidul a avut atât secretari de stat cât şi prefecţi în guvernul Nicolae Văcăroiu în alianţa guvernamentală care a fost numită Patrulaterul roşu. Partidul este acuzat de ceilalţi membri ai scenei politice româneşti de lansări de zvonuri, acuzaţii şi calomnii nedovedite, fie prin intermediul liderului, fie prin intermediul organului său de presă. Astfel, de-a lungul anilor, PRM este creditat cu acuze si afirmaţii nefondate de genul: "Vom împuşca pe hoţi cu mitraliere pe stadioane", "Bombonel (o poreclă dată politicianului Adrian Nastase) este homosexual", "Guvernul României este comandat de jidanul-ungur George Soros din SUA" (sursa, Revista România Mare, diverse ediţii, 2003). De asemenea, PRM a negat existenţa holocaustului în România până la începutul anului 2004 când şi-a schimbat brusc opinia. ONG-uri precum Asociaţia Pro Democraţia au criticat atitudinea PRM în nenumărate rânduri.

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi senatorul (2000–2004) PRM Gheorghe Buzatu au fost distinşi în anul 2004, de către fostul preşedinte Ion Iliescu, cu ordinul Steaua României, pentru meritele culturale. Ca urmare, Elie Wiesel a returnat preşedintelui Iliescu distincţia similară primită anterior, motivând că nu poate face parte dintr-un grup în care se mai găseşte şi Corneliu Vadim Tudor.

În perioada în care partidul avea titulatura PPRM, preşedinte a fost Corneliu Ciontu.

Există şi o organizaţie de tineret, Organizaţia de tineret a Partidului România Mare (OTRM). Partidul editează săptămânalul Revista România Mare şi ziarul Tricolorul. PRM a obţinut la alegerile generale din 2004 11.5% din totalul voturilor exprimate. Candidatul PRM s-a clasat al treilea, cu 10.5% din totalul voturilor. La alegerile din 2008, PRM nu a reuşit să obţină niciun mandat de parlamentar. La alegerile europarlamentare din 2009, PRM a revenit pe scena politică, cu un procent de 8,65%.

[modifică] Politica europeană

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cei 5 euro-observatori ai PRM au devenit europarlamentari. Prin asocierea PRM cu o serie de partide extremiste sau radicale din Europa, s-a constituit grupul europarlamentar Identitate, Tradiţie, Suveranitate considerat de către presa europeană şi de către analiştii politici drept o grupare de extrema dreaptă. Din acelaşi grup parlamentar au mai făcut parte europarlamentarii Frontului Naţional din Franţa (partid de extrema dreaptă cu o politică îndreaptată împotriva imigrărilor), Alessandra Mussolini (politician fascist, nepoată a lui Benito Mussolini) şi o serie de alte partide din Belgia şi Bulgaria. Grupul s-a dizolvat în toamna lui 2007 în urma retragerii PRM din acesta. După alegerile europarlamentare parţiale din România ce s-au ţinut chiar în acea perioadă, PRM nu a mai obţinut niciun mandat de parlamentar european, şi astfel grupul nu a mai avut ocazia să se reînfiinţeze. La alegerile europarlamentare din 2009, PRM a obţinut 8,65% din voturi, câştigând astfel 3 mandate de europarlamentar, distribuite lui Corneliu Vadim Tudor, Gigi (George) Becali, şi Claudiu Tănăsescu.