NSDAP
NSDAP (acronim de la numele german de partid „Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei”, pronunțat /en es de a pe/, v. AFI) a fost un partid german care a existat între 1919 și 1945; până în 1920 a fost numit Deutsche Arbeiterpartei, Partidul Muncitoresc German. În perioada 1933 - 1945 NSDAP-ul a fost unicul partid politic din Germania nazistă.
În românește se utilizează numele Partidul Muncitoresc Național-Socialist German [1] . Frecvent și uzual este denumit partidul nazist german. Forma scrisă a expresiei "nazist" (și "nazism") se leagă de modul cum se pronunță în germană cuvântul "nationalsozialistische", unde t se pronunță ca ț din limba română, sunet care însă în majoritatea cuvintele germane este redat prin litera z.
În ianuarie 1933 președintele Germaniei Paul von Hindenburg l-a numit cancelar (prim-ministru) al Germaniei pe șeful partidului nazist, Adolf Hitler. După decesul lui Hindenburg Hitler a accelerat instaurarea regimului totalitar nazist în Germania.
Ideologia „socialismului național” (ideologia nazistă) considera că puritatea etnică și rasială a poporului german este o realitate fundamentală. În baza acestei idei (pseudoștiințifice) regimul nazist și-a fundamentat ideologic programul de persecuție și exterminare sistematică a celor considerați de naziști drept „nedemni de a trăi” (lebensunwertes Leben), între care evreii, țiganii, homosexualii, Martorii lui Iehova, socialiștii, comuniștii precum și cei cu handicap mental, fizic sau afecțiuni genetice, criminalii de drept comun, prostituatele și alte persoane considerate de ideologia nazistă a fi „asociale”. Aplicarea acestei concepții ideologice a însemnat (în special în anii războiului, 1939 - 1945) asasinarea în masă, prin diverse metode de exterminare, a peste unsprezece milioane de oameni în genocidul numit holocaust (în elină „ardere completă”, în cadrul unor ceremonii religioase antice de sacrificare).
„Postulatul” nazist despre „spațiului vital”, (în germană Lebensraum), la care s-a adăugat ideea esențială a nazismului de creare a „Marii Germanii” (Großdeutschland) din 1938 și a „Marelelui Reich German” (Großdeutsches Reich) din 1943, a fost una din cauzele majore ale celui de-al Doilea Război Mondial, care a dus la moartea a peste 60.000.000 de oameni (care au putut fi cuantificați), căzuți pe câmpurile de luptă sau ca victime directe sau colaterale ale războiului.
Cuprins |
Rangurile și însemnele partidului nazist din 1939 [modificare]
Principalele diferențe în semnele de partid forma sunt butonierele. 
(1) Unanwärter (un candidat pentru aderarea la partid)
(2) Anwärter (aprobat de membru de partid)
(3) Helfer (asistent)
(4) Oberhelfer (Asistent Senior)
(5) Arbeitsleiter (șef de operațiuni)
(6) Oberarbeitsleiter (senior director de operațiuni)
(7) Hauptarbeitsleiter (director șef de lucrări)
(8) Bereitschaftsleiter (manager de taxe)
(9) Oberbereitschaftsleiter (senior manager pe taxe)
(10) Hauptbereitschaftsleiter (manager de taxa principal)

(11) Einsatzleiter (șef de echipă)
(12) Obereinsatzleiter (comandant superior al grupului)
(13) Haupteinsatzleiter (comandant-șef al grupului)
(14) Gemeinschaftsleiter (unitate de cap)
(15) Obergemeinschaftsleiter (nivel de senior manager)
(16) Hauptgemeinschaftsleiter (la nivel executiv de top)
(17) Abschnittsleiter (secțiunea cap)
(18) Oberabschnittsleiter (senior director al site-ului)
(19) Hauptabschnittsleiter (cap de sectorul principal)

(20) Bereichsleiter (șef de catedră)
(21) Oberbereichsleiter (Șef de catedră Senior)
(22) Hauptbereichsleiter (șef șeful)
(23) Dienstleiter (șef)
(24) Oberdienstleiter (șef principal)
(25) Hauptdienstleiter (șef principal)
(26) Befehlsleiter (șef de echipă)
(27) Oberbefehlsleiter (lider de echipa de seniori)
(28) Hauptbefehlsleiter (echipa de executiv de top)
(29) Gauleiter (cap regionale)
(30) Reichsleiter (imperial cap)
Galerie de imagini [modificare]
-
Ziua partidului, 1935
Referințe [modificare]
- ^ Academia RPR, Dicționar Enciclopedic Român, Ed. Politică, Buc. 1965, p. 474