Partidul Crucilor cu Săgeţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Steagul Partidului Crucilor cu Săgeţi

Ferenc Szálasi

Partidul Crucilor cu Săgeţi (în maghiară Nyilaskeresztes sau Nyilas-Keresztes Párt) a fost un partid politic maghiar germanofil şi antisemit. [1]. Liderul formaţiunii era Ferenc Szálasi care a ocupat funcţia de prim-ministru al Ungariei din 15 octombrie 1944 până în ianuarie 1945. În perioada guvernării sale de doar 4 luni, 80.000 de evrei maghiari au fost exterminaţi, inclusiv copii şi femei.

Cuprins

[modifică] Istoric

Partidul a fost fondat în 1935 de Ferenc Szálasi şi şi-a desfăşurat activitatea timp de 2 ani în ilegalitate, fiind scos în afara legii din cauza violenţei şi a radicalismului. Constituit după modelul Partidului Naţional-Socialist din Germania, Partidul Crucilor cu Săgeţi a preluat numeroase elemente din ideologia acestuia. Emblema partidului o reprezenta o cruce verde, cu majuscula H albă la mijloc şi cu vârfurile crucii în formă de săgeată, într-un romb alb pe fond roşu; cealaltă jumătate a câmpului heraldic fiind identică cu steagul casei dinastice arpadiene (cinci fâşii roşii şi patru albe).

Liderii Partidului Crucilor cu Săgeţi

[modifică] Ideologia

Ideologia partidului era similară nazismulului, fiind de factură naţionalist-militantă. Programul Partidului Crucilor cu Săgeţi viza refacerea Ungariei Mari şi a valorilor maghiare (definite prin expresia "Hungarizmus", i.e. "ungarism").

[modifică] Guvernarea Szálasi

În martie 1944 prim-ministrul pro-german Döme Sztójay a legalizat din nou Partidul Crucilor cu Săgeţi. În octombrie 1944, partidul a acaparat puterea, forţele germane, care ocupaseră Ungaria în martie, punându-l pe Ferenc Szálasi în funcţia de prim-ministru. Politica pro-nazistă dusă de Partidul Crucilor cu Săgeţi a menţinut alianţa Ungariei cu Germania până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

La 7 noiembrie 1944, membri ai Partidului Crucilor cu Săgeţi au ucis-o pe Hannah Szenes într-o închisoare. Hannah Szenes s-a născut în Budapesta la 17 iunie 1921. A emigrat clandestin în Palestina. A fost instruită la Cairo, la şcoala de paraşutişti, şi a devenit ofiţer în armata britanică în iunie 1944. A vrut să ajungă în Ungaria prin Iugoslavia ca să salveze evrei, dar la 9 iunie 1944 a fost arestată la frontierea Ungariei. Preotul catolic

Ferenc Kállo a fost ucis de adepţii Partidului Crucilor cu Săgeţi la 29 octombrie 1944. La sfârşitul războiului, Ferenc Szálasi şi alţi membri marcanţi ai Partidului Crucilor cu Săgeţi au fost condamnaţi de Tribunalul poporului din Ungaria pentru crime de război şi executaţi în 1946 prin spânzurare. Comandantul armatei a fost executat prin împuşcare un an mai târziu.

[modifică] Miniştri din Guvernul Szálasi

Afiş de propagandă al Partidului Crucilor cu Săgeţi "Azért is...!" (în traducere "Tocmai de aceea!")

[modifică] Înfiinţarea ghetoului din Budapesta

Ministrul de interne Gábor Vajna a dispus la 29 noiembrie 1944 construiera ghetoului din Budapesta. Deportarea a început la sfârşitul lunii noiembrie şi a durat până la 2 decembrie 1944. Între 70.000 şi 100.000 de evreii au fost concentraţi în noul ghetou. Până la 18 ianuarie 1945, membrii Partidului Crucilor cu Săgeţi au vandalizat permanent ghetoul, producând atât victime omeneşti, cât şi pagube materiale. Armata Sovietică a descoperit în ghetou 24 de gropi comune şi peste 2281 de cadavre. Ferenc Szálasi şi adepţii şi-au continuat activitatea până în aprilie 1945. La 27 martie 1945, Szálasi a fugit în Austria, unde s-a predat armatei americane.

[modifică] Partidul Crucilor cu Săgeţi în nordul Transilvaniei

În Transilvania de Nord a mai activat şi asociaţia "Baross" a oamenilor de afaceri creştini, o organizaţie virulent antisemită, al cărei preşedinte a fost József Haracsek (iniţial probabil Horáček).

Ghetoul pentru evreii din Baia Mare a fost amplasat pe terenurile virane ale fabricii de sticlă König. Evreii provenind din diverse comunităţi ale districtelor Baia Mare, Şomcuta Mare şi Copalnic-Mănăştur au fost masaţi în grajduri din Valea Borcutului, aflate la circa două trei kilometri de oraş. Concentrarea evreilor şi percheziţiile în căutarea bunurilor de valoare s-au făcut sub comanda lui Jenő Nagy şi Gyula Gergely, cu participarea SS-Hauptsturmführer-ului Franz Abromeit.

Ghetoul din Baia Mare cuprindea aproximativ 3.500 de evrei, iar cel din Valea Borcutului în jur de 2.000. Dintre aceştia din urmă, numai 200 şi-au găsit adăpost în grajduri, ceilalţi au fost cantonaţi sub cerul liber. Comandantul şef al ghetoului a fost Tibor Várhelyi. Evreii din ghetoul de la Baia Mare au fost supuşi torturilor şi metodelor de anchetă obişnuite în toate ghetourile. Printre implicaţii în anchete, conduşi de Nagy şi de Várhelyi, au fost Károly Balogh şi László Berentes, asociaţi la Fabrica Phoenix din Baia Mare, ca şi Haracsek, Péter Czeisberger, Zoltán Osváth şi detectivii József Orgoványi, Imre Vajai şi István Bértalan. Răspunderea generală pentru administrarea judeţului îi revenea lui Barnabás Endrődi, pe care guvernul Sztójay îl numise la 25 aprilie 1944 prefect al judeţului Satu Mare.

Cei 5.916 evrei din cele două ghetouri au fost deportaţi în două transporturi, între 31 mai şi 5 iunie.32 Cei aproximativ 6.000 de evrei din Bistriţa şi din alte localităţi ale judeţului Bistriţa-Năsăud au fost concentraţi la ferma Stamboli, aflată la 2-3 mile de oraş. Aproape 2.500 de persoane proveneau chiar din Bistriţa. Ceilalţi au fost aduşi din comunităţile din districtele Bistriţa de Jos şi Bistriţa de Sus, Năsăud şi Rodna.33 Ghetoizarea evreilor din oraş s-a făcut sub comanda primarului Norbert Kuales şi a şefului poliţiei, Miklós Debreczeni. În alte comunităţi ale judeţului, operaţiunea a fost condusă de László Smolenszki, adjunctul de prefect, şi locotenent-colonelul de jandarmi Ernő Pasztai. Toţi patru participaseră, împreună cu László Endre, la conferinţa din 28 aprilie de la Târgu Mureş. 32 Pentru alte detalii despre Baia Mare, a se vedea R. Braham, Genocide, pp. 32-33, 113.123. Vezi şi USHMM, Arhive, RG-25004M, rola 42, dosar 40030; rolele 90 şi 94, dosar 40029. Pentru Baia Sprie a se veddea rola 60, dosar 22291.33 Printre evreii din zona rurală transferaţi în ghetoul din Bistriţa se aflau cei din Ilva Mare, Ilva Mică, Lechinţa, Năsăud, Nimigea de Jos, Prundu Bârgăului, Rodna, Romuli, Şieu.

[modifică] Bibliografie

  • Florin Constantiniu, "O istorie sinceră a poporului român", ediţia a III-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.
  • Photographs Documenting the Holocaust in Hungary by László Karsai, PhD
  • Magyar holokauszt-kronológia [2]
  • Dead bodies in the Dohány street Ghetto, February 1945. Source: Hungarian National Museum[3]
  • The Second World War - A második világháború [4]
  • Nyilaskeresztes Part (Hungary, 1940-1945) [5]
  • Photographs Documenting the Holocaust in Hungary [6]
  • Az 1946-ban Budapesten kivégzett „háborús bűnösök” névsora Lista miniştrilor guvernului szálasi condamnaţi la moarte
  • Holocaust în România
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Crucilor_cu_S%C4%83ge%C5%A3i
Unelte personale