Partidul „Pentru Patrie”
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Partidul „Pentru Patrie” | |
|---|---|
| Președinte | Virgil Totoescu |
| Fondat | 1993 |
| Membri | {{{membri}}} |
| Sediu | Str. Veseliei, 21 București |
| Ideologie politică | Național-creștină |
| Poziție politică | Dreapta |
| Afiliație internațională | nu are |
| Afiliație europeană | nu are |
| Grup europarlamentar | nu are |
| Culori | Negru, alb și verde |
| Site web | www.pentrupatrie.ro |
| Vezi și | Politica României |
Partidul „Pentru Patrie” (PPP) a fost înființat în 1993, la inițiativa unui grup de vechi luptători în Rezistența Națională Anticomunistă, foști legionari si foști deținuți politici și partizani in munți.Deoarece partidul legionar a fost singurul partid rămas interzis după revoluția din 1989,legionarii au căutat diverse denumiri pentru mișcarea lor ultima fiind PPP :Partidul „Pentru Patrie”
PPP a apărut ca o reacție la continuitatea și consolidarea structurilor sistemului dinainte de 1989, dezvoltarea unui politicianism corupt și imoral, întemeietorii săi considerând că acestea puneau în pericol existența neamului românesc și a statului național unitar român, amenințînd România cu izolarea de lumea civilizată. În aceste condiții, vechii luptători au considerat că Rezistența Națională trebuie să continue, dar în condițiile și cadrele puse la dispoziție de Statul de Drept. PPP-ul venerează memoria legionarilor Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima sau Radu Gyr, după cum reiese din publicația „Buciumul”.
Cuprins |
Doctrină [modificare]
PPP se revendică de la valorile doctrinei național-creștine, situându-se la dreapta eșichierului politic românesc. Ca principii și valori fundamentale PPP-ul susține: disciplina, ordinea morală, valorile naționale, creștine și ale Statului de Drept. Din punct de vedere ideologic, PPP-ul se declară împotriva rasismului, șovinismului, totalitarismului și a extremismului de orice fel.
Întemeietorii PPP-ului au declarat în repetate rânduri că acest partid este singura forță politică care continuă în mod legitim spiritul Rezistenței Naționale Anticomuniste.
Spre deosebire de ideologia cuzista si dar la fel ca cea legionară, PPP-ul nu a adoptat formal antisemitismul ca scop sau practică socială.[1]
Sediu [modificare]
În presa din preajma anului 2000 PPP-ul s-a făcut mediatizat ca singurul partid din România ai cărui membri au construit, exclusiv prin eforturile bănești și munca lor, un sediu central, pe un teren donat, de asemenea, de un membru, fost deținut politic. (Libertatea, septembrie 1999).
Conducere [modificare]
- Președinte: Virgil Totoescu (Suceava) - învățător, participant la Rezistența Națională Anticomunistă, fost deținut politic între 1948 și 1964. Responsabil regiunea Moldova.
- Președinte executiv: Cătălin Maghiar (Galați) - profesor drd., licențiat în Istorie.
- Vicepreședinte (aria metropolitană București): Corneliu Suliman (București) - participant la Rezistența Naționala Anticomunistă, fost deținut politic, inginer constructor, întreprinzător.
- Vicepreședinte (zona Transilvania-Banat): Coriolan Baciu - jurist, economist, dr. în drept.
- Vicepreședinte (zona Sud): Răzvan Apahidean (București) - inginer.
- Secretar-general: Florin Dobrescu (București) - profesor, licențiat în geografie.
Membri marcanți [modificare]
Un alt prilej de mediatizare a fost apartenența la PPP a unor personalități cunoscute în societatea românească, cum ar fi[2]: Ion Gavrila Ogoranu, liderul Rezistenței Armate Anticomuniste din Munții Făgărașului (vicepreședinte și apoi președinte al PPP până la moarte), actorul Ernest Maftei, el însuși fost deținut politic, Mircea Nicolau, președintele Fundației „Prof. George Manu” — implicat la vârf în Rezistența Anticomunistă și deținut politic timp de 20 de ani, Nicolae Purcarea, artist popular (sculptor în lemn), prof. univ. dr. Ion Brad (biochimist, cunoscut pe glob ca „tatăl cătinei albe”), Părintele Constantin Voicescu, fost deținut politic și unul din vârfurile Pieței Universității în 1990, Părintele Dumitru Bălașa, supranumit „Patriarhul de la Vâlcea”, reputat istoric al perioadei dacilor și alții.
Publicații [modificare]
- Curierul Informativ al P.P.P. (1993–2002)
- Buciumul – Curierul P.P.P. (2002–2009)
Note [modificare]
- ^ http://www.pentrupatrie.ro/documente/PROGRAM.DOC
- ^ Buciumul – Curierul P.P.P. și Curierul Informativ al P.P.P., colecția 2002–2007.
