Partiție (matematică)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Partiționarea unei mulțimi în șase părți, vizualizată printr-o diagramă Venn (Euler)
În matematică, o partiție a unei mulțimi M este o mulțime de părți nevide ale acesteia,
- a căror reuniune acoperă mulțimea M
- și care sunt disjuncte două câte două.
Cuprins |
Definiție [modificare]
Exemple [modificare]
O partiție a mulțimii A={1,2,3,4,5} poate fi B={1,2,3} sau C={4,5} ș.a.m.d