Papa Damas I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Nume | |
| Început de pontificat | 366 |
| Final de pontificat | 384 |
| Predecesor | Papa Liberiu |
| Succesor | Papa Siriciu |
| Născut | ?305 |
| Decedat |
Papa Damas I a fost Papă al Romei în anii 366 - 384. Era originar din Spania şi s-a născut în jurul anului 305.
Cuprins |
[modifică] Alegerea
Damas şi-a început acivitatea ca diacon al Bisericii din Roma sub Papa Liberiu, şi după trimiterea acestuia în exil, sub urmaşul lui, Antipapa Felix II. A fost ales papă în timpul disputelor îndelungate între creştini şi arieni care având sprijin politic, doreau să-l aleagă papă pe preotul Ursicinus (Antipapa Ursicinus), acest conflict culminând cu acţiuni foarte violente (au murit circa 137 de creştini).
[modifică] Acuzaţia de adulter
După Liber Pontificalis, Papa Damas a fost acuzat de diaconii Concordiu şi Calixt de adulter, cel mai probabil din cauza stilului său de viaţă opulent şi influenţei asupra soţiilor aristocraţilor (creştinismul în cercurile aristocratice), sinodul care s-a întrunit, pentru a discuta aceste acuzaţii grave, l-a exonerat pe Papa Damas de orice vină şi i-a expulzat pe acuzatori din Biserică.
[modifică] Activitatea
Papa Damas I a dovedit prin fapte că a meritat să fie ales. Mai întâi a început opera de refacere a unităţii şi de revenire la puritatea credinţei, depunând pe toţi Episcopii simpatizanţi ai arianismului, fără a lua în seamă ameninţările şi preferinţele împăraţilor; el a formulat principiul conform căruia semnul de recunoaştere a unui catolic şi a unui Episcop legitim este comuniunea cu Episcopul Romei. Timpul pontificatului său este caracterizat printr-o adevărată explozie de sărbători, formule de rugăciuni, îmbogăţire a ritualului, serii de predici solemne şi de cateheză metodică, activităţi ce au alimentat din belşug viaţa creştină.
[modifică] Creştinismul - religie de stat
În timpul pontificatului său, Papa Damas a continuat lupta predecesorului său, Papa Liberiu, atât împotriva ereziei ariene care avea o influenţă tot mai mare la curtea împăratului roman, cât şi împotriva episcopilor care nu păstrau comuniunea cu Scaunului Apostolic. Toată osteneala Papei Damas a avut un succes neaşteptat, când împărat roman Teodosiu cel Mare prin Edictul de la Tesalonic 380, sprijină hotărât Creştinismul care devine religia de stat obligatorie pentru toţi supuşii imperiului, îndepărtându-se de arianism care, în Conciliul ecumenic de la Constantinopol 381, este condamnat definitiv.
[modifică] Biblia Vulgata
Papa Damas I i-a cerut Sfântului Ieronim, care i-a devenit secretar, să revizuiască traducerea veche a Sfintei Scripturi. Sf. Ieronim, pentru a realiza această traducere, a călătorit la Bethleem, unde s-a documentat comparând versiunile din limbile ebraică şi aramaică ale Vechiului Testament dar şi o traducere în limba greacă - Septuaginta şi Noul Testament (versiunea în limba greacă), apoi a redactat traducerea lor în limba latină dând creştinităţii Biblia Vulgata.
Biblia Vulgata era acum varianta oficială a Sfintei Scripturi în Biserica Occidentală, deşi a durat un timp, până toate bisericile latine au acceptat-o. Obligarea acceptării acestei versiuni Sf. Scripturi a avut ca efect impunerea limbii latine ca limbă liturgică, lucru ce a sporit şi mai mult supremaţia Bisericii de la Roma, care a devent centrul educaţiei creşine.
[modifică] Scrieri
- Douăsprezece scrisri Sinodale care prezintă chestiuni doctrinare şi personale;
- Douăzeci de anateme împotriva erorilor din timpul pontificatului său;
[modifică] Arheologie
Papa Damas I a fos un arheolog activ, s-a îngrijit să caute şi să deschidă catacombele, să le consolideze sau să le refacă, marcându-le cu inscripţii funerare demne de cei înmormântaţi. Fără măsurile luate de Papa Damas, multe dintre comorile subterane ale Romei astăzi nu ar mai fi.
[modifică] Cinste Martirilor
Sfântul Ieronim afirmă că Papa Damas I a murit la vârsta de aproape optzeci de ani. A fost înmormântat în mormântul pe care singur şi l-a pregătit, într-un loc mai departe de criptele martirilor, ca o dovadă a adorării acordate martirilor aşa cum precizează în epitaful său din cripta Papilor din catacombele Sfântului Calist: "Aici, eu, Damas, aş dori să fie înmormântate rămăşiţele mele, dar îmi este teamă să nu tulbur osemintele sfinte ale martirilor". Mai târziu, rămăşiţele sale pământeşti au fost deshumate şi duse în biserica San Lorenzo in Damaso.
Este sărbătorit ca sfânt pe †11 decembrie în Calendarul Latin.
[modifică] Bibliografie
- Vieţile Sfinţilor, Sfântul Damas, Catholica.Ro
- The Pelican History of the Church - 1: The Early Church, de Henry Chadwick
- A History of the Christian Church, de Williston Walker
[modifică] Legături externe
[modifică] Vezi şi
| Predecesor: Papa Liberiu |
Damas I 366 - 384 |
Succesor: Papa Siriciu |
